Parcul din faţa şcolii şi… calitatea învăţământului

Un nou parc în oraş n-ar fi deloc de lepădat, mai ales că într-o localitate – staţiune ca a noastră acest lucru este mai mult decât binevenit. Pomi, verdeaţă, bănci, aer curat, nimic de zis. Dar, ar trebui să ţinem cont la un moment dat de anumite delimitări. O unitate de învăţământ are un profil aparte, mai ales dacă e vorba de elevi cu vârste fragede, adică o şcoală cu clasele I-VIII. Nu poţi face un parc public la câţiva metri de ferestrele unei şcoli în care profesorii se chinuie să-i înveţe pe micuţi tainele alfabetului! Haideţi să luăm un exemplu la îndemână. Cât de atenţi pot fi copiii de la şcoală în momentul în care, aruncându-şi privirea pe geam, vor observa doi tineri îndrăgostiţi ce, sărutându-se cu foc, îşi jură iubire eternă? Poţi obliga îndrăgostiţii să nu se sărute în parc? Poţi pune ochelari şi căpăstru micuţilor să nu se uite pe geamul sălii de clasă? Evident, nu! Dar, mai ales, ar trebui să ne întrebăm dacă cineva poate să pună frâu „debordantei“ imaginaţii a puterii locale care dovedeşte, o dată în plus, că e în stare de orice pentru a-şi vedea interesele realizate. Un parc în plus! O momeală electorală în plus…

You may also like...

Leave a Reply