Ura şi dispreţul, dezideratele majore ale puterii locale? Sinăienii ”de rând”, încadraţi la categoria „fraier”?

De această dată nu discutăm despre un caz particular. Din nefericire, se pare că la categoria „fraier” puterea locală continuă să încadreze destui sinăieni „de rând”. Adică cei de pe urma cărora nu are cum beneficia în mod concret şi de votul cărora nu are cum să fie sigură. Altfel poate că datele problemei s-ar mai fi schimbat… Eşti un om obişnuit, modest, dar ai destul curaj încât să-ţi doreşti să încerci ceva pe cont propriu. Teoria ca teoria. Însă în curând te vei izbi de această barieră numită „puterea locală”! Cu cât te străduieşti mai mult, cu atât vei constata că înverşunarea de a ţi se pune beţe-n roate devine din ce în ce mai aprigă. Nu puţini dintre cei care au încercat aventura de a fi mici comercianţi au simţit-o pe propria lor piele. Păienjenişul intereselor de tot felul nu îngăduie acestei categorii stigmatizate să facă vreo mişcare, iar elanul îi este retezat cu vehemenţă chiar de la început. Un chioşc, o tarabă, o tonetă sau ceva asemănător reprezintă un risc pe care în momentul de faţă ar fi mai înţelept ca oamenii să nu şi-l mai asume. După cum merg lucrurile, vor sfârşi curând în faliment.  Această furie neostoită a puterii locale faţă de toţi cei pe care aceasta îi consideră un nimeni, un fel de „fraieri cu diplomă” care nu merită nici o atenţie, nici un sprijin, nu se limitează doar la cei care au încercat sau încearcă să fie mici comercianţi. De zidul impenetrabil al indiferenţei puterii locale (sau chiar mai aspru decât indiferenţă) te poţi lovi, spre exemplu, şi în cazul problemelor locative. Legea bunul plac funcţionează fără probleme. Nu întodeauna, atunci când ai dreptul, poţi să-ţi cumperi locuinţa în care vieţuieşti. Tărăgănări, amânări, refuzuri şi câte şi mai câte, au intrat deja într-o practică curentă. Sunt anumite zone – chiar defavorizate – prin acest oraş pe care puterea locală nu s-a sfiit chiar să-şi dorescă le vadă dispărute. Iată însă că sorţii au fost potrivnici acestei dorinţe meschine, pentru că altfel sute de oameni ar fi rămas fără un acoperiş deasupra capului în aceste vremuri crunte. Nu mai contează că eşti om gospodar şi poate că în jurul modestei locuinţei ai vrea să-ţi încropeşti câte ceva pentru a-ţi putea îmbunătăţi traiul. N-ar fi de mirare să primeşti amendă şi să ţi se demoleze până şi vreo foaie de tablă din care ţi-ai făcut o copertină deasupra uşii – fără aprobarea „lor” – să nu te plouă când ieşi din casă! În rest, din direcţia puterii locale, sinăienii au parte de tot ce e mai bun. Zâmbetele largi ale politicienilor nu lipsesc. Promisiunile curg şiroaie, casinoul duduie an de an de baluri, avem bâlciuri şi raliuri… Sinăienii devin brusc importanţi doar o dată la patru ani şi atunci pentru scurtă vreme, până când bubuie artificiile de după numărarea voturilor. Odată văzută cu sacii în căruţă puterea locală uită şi se detaşează complet chiar şi de cei care au votat-o, ca să le fie un sprijin „real”…

You may also like...

1 Response

  1. alex says:

    Fraieri .. sincer ..putin spus daca vi din alta tara , observi imediat tristetea p chipul oamenilor nu doar in Sinaia .. in toata tara ..este probabil ce a mai cumplita durere sa ti vezi “fratii surorile” traind in 2015 cu frica fata d autoritatile mafiote, clanuri mafiote …si prostii cu banii multi (care sunt ce i mai periculosi) este jignitor cum au reusit sa demoralizeze , sa ingenuncheze o tara intreaga … in Romania este foarte greu sa fi “om de rand” ….

Leave a Reply