Locurile de joacă din cartiere… „pârloage” abandonate!

parc

Promisiunile puterii locale s-au ţinut lanţ înaintea alegerilor din 2012. Evident că locurile de joacă pentru copii din oraşul nostru au fost şi ele vizate ca potenţial aducătoare de voturi. Realitatea însă este cu totul alta…

De această dată ne referim la cartierul Sf.Ilie. Aici locurile de joacă pentru copii sunt cvasi-inexistente. Sunt trei leagăne şcoape şi unul rupt lângă blocul turn. Numai că acea incintă nu poate fi denumită loc de joacă. Pe strada Muncii însă am mai putea sta de vorbă. Sus, în capăt, există un teren generos ca suprafaţă, destinat unui asemenea scop. Am ajuns acolo zilele trecute şi efectiv nu am ştiut ce să credem. De ani de zile spaţiul în cauză este o pârloagă în adevăratul sens al cuvântului. Bălării crescute până la brâu, gardul împrejmuitor sfărâmat, rupt…

Doar cine ştie că în foaia de cadastru acolo există un loc de joacă şi-l poate închipui ca atare. Bineînţeles, doar în scripte, pentru că în teren situaţia este dezastruoasă… A trecut prea multă vreme de când cei responsabili din administraţia noastră locală n-au mai dat pe acolo. Şi asta „se vede”! Nici nu se pune problema ca cineva să poată folosi terenul respectiv în scopul pentru care este destinat. Şi toate astea în contextul în care puterea locală bătea monedă „forte” pe faptul că nu numai că locurile de joacă pentru copii existente se vor îmbunătăţi calitativ, ci vor fi create şi altele noi. Şi ne mai mirăm că până şi principalul loc de joacă pentru copii, cel din parcul Dimitrie Ghica, arată cum arată! Din câte am înţeles autorităţile locale responsabile n-au mai ajuns la locul de joacă pentru copii de pe strada Muncii de foarte mulţi ani. Chiar dacă ar fi ajuns, probabil că situaţia nu s-ar fi schimbat radical, dar măcar s-ar fi luat unele minime măsuri de îmbunătăţire a zonei respective. Dispunem de spaţiul acesta, dar ne batem joc de el. Şi, implicit, ne batem joc de contribuabilul sinăian care plăteşte impozit pentru a beneficia de anumite servicii din partea administraţiei locale. Când oare se vor trezi la realitate cei ce ar trebui să îşi facă datoria, ca locul respectiv să-şi poată recăpăta scopul pentru care a fost înfiinţat? Ştim să defrişăm spaţii verzi din centrul oraşului ca să facem, chipurile, parcuri. Şi aici ne referim la ceea ce se întâmplă acum în faţa şcolii George Enescu. S-au tăiat pomi şi a dispărut verdeaţa sub maldăre de betoane. Acolo „se poate“, dar în cartiere nu-i mai pasă nimănui…

P.S. De fapt nici nu prea mai are rost să ne mirăm de astfel de situaţii existente în locurile de joacă. Aproape an de an au fost alocate sume consistente de la bugetul local exclusiv pentru întreţinerea în bune condiţii şi repararea parcului central Dimitrie Ghica. Nimeni în schimb dintre cei responsabili nu s-a omorât cu munca nici măcar în acest caz, când era vorba de principalul loc de joacă din oraş! Probabil că va mai trece multă vreme până când lucrurile vor intra într-o minimă normalitate.

You may also like...

Leave a Reply