Locuinţele şi locurile de muncă pentru tineri au fost principalul „cârlig“ electoral încă din 2008?

În imaginile de faţă nu este vorba nici de vreun cataclism şi nici de vreun sătuc abandonat de prin ţările Orientului Mijlociu, unde nu mai încetează războaiele. E pur şi simplu „uitatul“ şantier al blocurilor ANL cu locuinţe de închiriat pentru tinerii până în 35 de ani, amplasat chiar la intrarea în cartierul Platou Izvor. Mai marii urbei şi-au luat demult gândul – dacă cumva au intenţionat vreodată – de la finalizarea lucrărilor la aceste imobile atât de necesare. Au transformat însă zona din interiorul şantierului într-un fel de depozit ad-hoc pentru tot felul de materiale de construcţii pe care nu ştiau unde să le depoziteze. Fericiţi amatorilor de „chilipiruri“…

„Ne mândrim“ cu faptul că locuinţele ce trebuiau construite prin ANL şi destinate închirierii tinerilor sinăieni până în 35 de ani se află şi în momentul de faţă într-o avansată stare de… ruină. Acest obiectiv edilitar, altminteri de maximă importanţă pentru urbea noastră, a fost folosit de puterea locală de nenumărate ori drept momeală electorală pentru „naivii“ care au crezut că într-adevăr blocurile respective vor fi duse la bun sfârşit şi că cei ce au nevoie de respectivele apartamente vor putea într-adevăr beneficia de ele. Promisiuni peste promisiuni, scuze peste scuze… Şi iată rezultatul final! Ne apropiem de sfârşitul lui 2014 şi şantierul se află şi acum într-o stare jalnică, deplorabilă, fără nici o legătură cu finalul absolut încântător pe care ni l-a prezentat mai marii urbei de (prea) multe ori înaintea alegerilor locale…

Însuşi primarul Vlad Oprea spunea răspicat în „ADEVĂRUL de Sinaia“, un ziar de campanie din 16 mai 2008 – probabil precursorul „luciosului“ „Expres de Sinaia“ – faptul că: „Avem foarte mulţi tineri care au nevoie de locuinţă în Sinaia. Este foarte important să-i oprim pe tinerii noştri aici, să nu plece în alte locuri“. Urma după aceea o declaraţie şi mai „trepidantă“, menită să zbârlească pielea alegătorilor şi să-i facă să voteze aşa cum trebuie. Deci: „Dar, ca să-i oprim, trebuie să le oferim locuri de muncă şi locuinţe“. Un discurs mai elocvent decât atât nici că am putut sau vom putea auzi vreodată. Şi asta nu e totul… Încă din campania electorală din primăvara lui 2008, din partea fostei şi actualei conduceri a urbei mai auzeam nişte lucruri menite să „stimuleze“ aşa cum se cuvine electoratul: „Vrem să-i sprijinim (n.r. pe tinerii sinăieni) şi în privinţa locurilor de muncă, dar cea mai importantă problemă rămâne cea a locuinţelor. Construim în Platou Izvor 70 de locuinţe, 2 blocuri vor fi gata în septembrie, următorul în primăvara anului 2009“.

Spre aducere aminte celor neavizaţi sau care nu au un calendar la îndemână, menţionăm faptul că în momentul în care citesc aceste rânduri suntem deja în plin octombrie 2014. Număraţi câţi ani s-au scurs de la frumoasa promisiune electorală cu blocurile pentru tineri şi veţi vedea cam în ce fel abordează mai marii noştri problema locuinţelor pentru tineri. Nu dăm verdicte, nu ne erijăm în judecători. Însă considerăm că problema abordată este prin sine însăşi strigătoare la cer. De ce facem această afirmaţie? Iată încă o declaraţie tot din campania electorală din 2008: „(…) I-am asigurat pe constructori de întreg sprijinul, le-am spus că avem banii necesari alocaţi pentru această investiţie“. Şi, mai mult decât atât, legat de locuinţele ANL pentru tineri, cât şi de blocurile sociale pentru familiile evacuate din casele naţionalizate, auzeam încă o declaraţie fulminantă: „(…) Le-am spus că avem bani alocaţi la buget, n-avem nici cea mai mică problemă să dăm banii necesari pentru ca aceste locuinţe să fie finalizate“. Asta declara Vlad Oprea, negru pe alb, în data de vineri, 16 mai 2008, în ziarul de campanie „Adevărul de Sinaia“.

V-am prezentat, stimaţi cititori, punctual ceea ce s-a întâmplat atunci. N-am exagerat, n-am modificat nici un cuvânt din declaraţiile oficiale de campanie şi asta se poate constata fără probleme! Rămâne însă problema „adevărului“. Acesta se vede limpede şi în ziua de astăzi. Promisiuni neîndeplinite, scuze peste scuze, motivate care mai de care mai stufos şi mai alambicat. Cert este că locuinţele pentru tineri nu au fost gata nici în 2008, nici în 2009 şi nici acum! Şi totul este o ruină generală aşa cum se poate vedea şi din imagini.

BINE, DAR CUM RĂMÂNE ATUNCI CU BANII?

Nu suntem cusurgii să ne apucăm acum să numărăm „firfireii“, dar în momentul în care edilul-şef al unui oraş afirmă răspicat faptul că nu există nici cea mai mică problemă ca să fie alocaţi banii necesari pentru finalizarea locuinţelor în cauză, e firesc să ne întrebăm: de ce nu s-a dus totul la bun sfârşit? Au trecut aproape cinci ani, mulţi dintre tinerii care ar fi avut nevoie de aceste locuinţe nu se mai încadrează la vârsta respectivă… Cât despre asigurarea de locuri de muncă, ce să mai vorbim! Tot oraşul este de ani de zile reparat, asfaltat (de „unică folosinţă“) şi răs-asfaltat de moldoveni, braşoveni şi maramureşeni. Aşa că noi, sinăienii, am rămas cu desaga plină doar de promisiuni. Păcat că acestea nu ţin de foame şi de cald…

You may also like...

Leave a Reply