O carte pe săptămână: Numele trandafirului

Autor(i): Umberto Eco
Editura: Polirom
Colecţia: Biblioteca Polirom

Ediţie revăzută, deopotrivă roman poliţist, parabola despre adevăr văzut din perspectiva teologică, filozofică, scolastică, istorică, „Numele trandafirului“ a cunoscut un imens succes de public, fiind tradus în peste 35 de limbi şi ecranizat de Jean-Jacques Annaud in 1986, cu Sean Connery, Christian Slater şi F. Murray Abraham în rolurile principale. „Nu-mi fac griji. Cartea va dăinui. Citeşti tot timpul: citeşti în tren, în autobuz. Citeşti în parc. Citeşti când te plimbi şi chiar când faci dragoste poţi să citeşti. Cu computerul este mai greu…” (Umberto Eco)
„Un roman poliţist? O parabolă politică despre democraţia creştină sau despre apocalipsa iminentă a lumii lui Reagan şi Brejnev? Un roman gotic? Sau, pur şi simplu, un divertisment al lui Umberto Eco?” (Raul Mordenti)
„Numele trandafirului este mult mai incitant şi mai bine scris decât oricare roman de Agatha Christie.” (Anthonz Burgees)
„Astăzi, la a treia lectură a Numelui trandafirului, mi se pare că accentul principal al cărţii trebuie pus pe drama epistemologică. Rapid spus, drama lui Guglielmo nu ştie că nu a găsit adevărul (pentru că l-a găsit), ci accea că l-a găsit oarecum din întâmplare, fără să controleze în mod necesar, conţinutul însuşi al descoperirii – în ciuda faptului că s-a comportat mereu raţional, întotdeauna metodic şi fără greş, atent la toate faptele (în felul în care, nu-i aşa, pretind prescripţiile veritabilei ştiinţe). Guglielmo este un Sherlock Holmes în fine cuminţit de trufia pozitivismului, de prudenţa radicală a unui William Ockham, manevrin cu fineţe deopotrivă failibilitatea sa, contingentă lumii, necesitatea logicii şi univocitatea enigmatică a existenţei, divine şi mundane.” (H.R. Patapievici)

You may also like...

Leave a Reply