„A fost un vis frumos“

Un articol de profesor Paul Popa despre pârtia de bob, odată mândria oraşului

Sinaia – cea mai importantă staţiune din Valea Superioară a Prahovei, a fost numită pe drept cuvânt – „CAPITALA BOBULUI ROMÂNESC”. Nu numai datorită activităţii de la începutul secolului XX, cât şi pentru celebra pârtie de pe muntele Furnica, construită de către un inginer silvic în anul 1925. Anul 1974 – sinăienii au plâns dispariţia vechii pârtii de bob, leagănul performanţelor, epoca romanţată a bobului. Aici s-au născut Iorgu Arsenie, cu celebrul bob „Avalanşa”, Alexandru Papană, Alexandru Frim, Tiţa Rădulescu, fraţii Socolescu, Ene Heinrich, Dragomir Constantin, Praschivescu Nicolae, Hogea Gheorghe, Ion Panţuru, apoi mai târziu tânăra generaţie: Bogdan Eugen, Stoian Virgil, Niculescu Ion. Pe ea s-au ţinut numeroase concursuri interne şi internaţionale, peste 30 de campionate ale României! cu speranţa în inimi, au aşteptat naşterea noii pârtii, visul lor de aur, şi nu numai al lor. S-au bucurat că, pentru Sinaia, vechea pârtie de bob devenise un simbol, iar noua pârtie „un miracol”, pentru că prin acest miracol Sinaia intrase în lumea bună a bobului mondial. Iată dovada: la concursul internaţional de bob dotat cu Trofeul „Carpaţi”, Federaţia Internaţională de specialitate a fost reprezentată de unul dintre vicepreşedinţii săi, responsabil cu problemele tehnice, inginerul Luciano Galli, originar din Padova, Italia. Recunoscut specialist în construcţiile pârtiilor de bob din lume, Luciano Galli a semnat actul de naştere al pârtiei, dându-şi avizul de funcţionare cu specificaţia: „apreciez pârtia de bob din frumoasa dumneavoastră localitate ca una dintre cele mai bune din Europa”. No comment. Acest miracol nu ar fi putut apărea niciodată fără acei OAMENI CU SUFLETE DE AUR, care au dorit din toată fiinţa lor acest lucru.

Ion Panţuru, maestru emerit al sportului, care prin cele 11 medalii cucerite la Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale şi Campionatele Europene, şi-a pus girul pe actul de naştere al acestei pârtii. Poate fără el, actul ar fi rămas poate încă mulţi ani uitat prin sertarele conducerii sportive din România.
Profesor universitar inginer Bujor Almăjan, preşedintele de onoare al Federaţiei Române de Schi-Bob, a fost ministru al minelor, părintele spiritual al pârtiei de la Sinaia, şi nu numai, al telecabinelor de la Sinaia şi Buşteni, al cabanei Mioriţa de la Cota 2000. Deşi era miner din Valea Jiului, a iubit Sinaia şi Bucegii mai mult decât un sinăian adevărat. Fără aportul lui, toate acestea nu ar fi existat niciodată şi Sinaia ar fi fost mult mai săracă.
Profesor Petre Focşeneanu, secretarul general al Federaţiei Române de specialitate, vicepreşedinte al Federaţiei Internaţionale de Bob – „Idealul vieţii lui”.
Aurel Boghici, preşedintele Federaţiei Române de Bob şi Sanie, directorul Uzinei de Mecanică Fină din Sinaia, a utilat şi dotat atelierele pârtiei de bob de la „pilă” până la „strung”.
Clubul Sportiv Orăşenesc Sinaia, prin preşedintele lui profesor Paul Popa, şi toţi acei „truditori nevăzuţi şi necunoscuţi” care zile şi nopţi, timp de câţiva ani, nu au precupeţit nici un efort pentru realizarea acestui obiectiv.
Datorită caracteristicilor deosebite pe care le avea această pârtie de bob, au fost prinse în calendarul anual al F.I.B.T. şi F.I.L., un concurs internaţional de bob 2 persoane – „Trofeul Carpaţi” – şi două curse internaţionale de sanie – „Cupa Bucegi” şi „Cupa Oraş Sinaia”. Toată activitatea internă a celor peste 20 de echipaje de bob seniori, a peste 15 echipaje de bob tineret, şi a celor peste 100 de sportivi de la sanie, a fost asigurată, an de an, de către această pârtie. S-a instituit chiar şi „o şcoală de bob” menită să asigure o bună pregătire şi o depistare de noi talente în acest sport al curajului.
Pârtia de la Sinaia a stabilit şi recorduri greu de egalat:
– pentru sportivii fostei URSS, pârtia de la Sinaia a însemnat „descoperirea sportului bob”, astăzi fiind campioni mondiali şi olimpici;
– anul 1976 – Campionatele Europene de Bob Tineret, peste 30000 de spectatori;
– anul 1982 (an fără zăpadă la Sinaia). Pentru pârtia de bob se aduc peste 120 de maşini basculante de zăpadă de la Predeal şi 25000 de calupuri de gheaţă de la Ploieşti;
– cea mai mare aglomerare de campioni la bob şi sanie, în stadiile de pregătire ale loturilor aparţinând fostelor RDG şi URSS. Cum justifică Federaţia Română de Bob şi Sanie faptul că astăzi am ajuns să fim spre finele clasamentelor, că nu mai avem boburi şi bobeuri, că desfăşurăm Campionatele Naţionale ale României în Austria, în euro, cu 3-4 boburi, pentru că la Sinaia nu se mai poate, pentru că nu s-a mai vrut, pentru că acest miracol, acel vis de aur, a fost distrus, furat, batjocorit fără regrete de oameni care nu au contribuit cu nimic la realizarea lui.
Şi ei au stabilit recorduri greu de egalat. Spectatorii au rămas fără bucuria de a vedea şi a aplauda performanţele sportivilor, atât la bob cât şi la sanie; ziariştii au rămas fără pâinea cea de toate zilele; Sinaia, de această dată, a rămas mai săracă! Ne aşteptăm ca sinăienii, adevăraţii sinăieni, să nu se împace cu acest dezastru, fără să ceară pedepsirea celor vinovaţi.

 

You may also like...

Leave a Reply