Şantierul din curtea Casei de Cultură avansează în continuare nestingherit de nimeni!

Stimaţi cititori, problema şantierului care se dezvoltă fără încetare între Casa de Cultură şi imobilul unor oameni – care nu au cum să se apere în faţa puterii locale – este departe de a se apropia de un final fericit pentru una din părţi, care are acum de suferit din cauza pierderii drumului de acces! Cu toate că suntem în plină iarnă, se lucrează continuu. Metodele de lucru sunt improprii. E un şantier cu tehnologii empirice. Cui, însă, ce-i pasă? Dacă n-aţi descoperit a cui este lucrarea, nici nu mai are importanţă. Se lucrează cam după ureche. Dar, chiar dacă aşa se întâmplă, probabil totul este eminamente legal. Şi dacă e legal, atunci de ce muncitorii se stresezaă de fiecare dată când cineva vrea să le admire munca? Un reprezentant al presei a fost de curând prezent în preajma şantierului. A încercat să realizeze câteva fotografii cu lucrarea care este în curs de desfăşurare. Brusc, un angajat al şantierului a ţâşnit din baracă şi s-a stropşit la reporterul în cauză. „De ce faceţi poze? De unde sunteţi? V-a dat cineva voie?” Reporterul fotografia şantierul de pe strada Mihail Kogălniceanu, adică absolut de pe domeniul public. Această situaţie este similară cu ceea ce s-a întâmplat pe strada 13 Septembrie. Şi acolo este un şantier unde nimeni nu vrea ca cineva să facă fotografii sau să existe mărturia şantierului în cauză. Aici, la fel. Ce-aveţi de ascuns, dragi constructori? Istoria acestui şantier este departe de a se fi terminat, cu toate că puterea locală îşi doreşte să aibă o nouă sursă de capital de imagine care să-i aducă voturi la localele din 2016. Problema e că totul se construieşte anapoda, repede, la foc automat şi nimănui nu-i pasă de respectarea unor minime amănunte. Acestea fac în aşa fel încât pun în mare dificultate pe cetăţenii ce locuiesc în imobilul de lângă şantier. În momentul în care noul edificiu va fi dat în folosinţă, puterea locală va avea numai de câştigat! Cui va folosi exact centrul pentru copii aflaţi în situaţii de risc, e greu de presupus. Conform legii – dacă mai e vorba de lege, însă în România se pare că nu mai e loc de aşa ceva – oamenii din imobilul respectiv aveau dreptul la un acces auto măcar 3,5 metri lăţime minimă, ca să poată ajunge pompierii, ambulanţa etc. Dar dacă autorităţile locale nu vor, ce mai contează legea, ce mai contează priorităţile, ce mai contează urgenţele ni nevoile oamenilor? E primordial să se facă o clădire cu care puterea locală se va mândri la alegeri. Un alt exemplu despre modul în care se lucrează pe şantier este legat de canalizare. Conducta care deserveşte imobilul alăturat trece exact pe sub fundaţia noii clădiri ce se construieşte. Chiar nimeni nu a ţinut cont ce se va întâmpla în cazul unei avarii la canalizarea în cauză? Probabil că, în graba de a vedea importantul obiectiv edilitar de pe şantier finalizat cât mai repede, puterea locală nu mai are chef să ţină cont de astfel de… nimicuri! Locul ales pentru respectivul obiectiv edilitar este absolut inoportun. De ce nu s-a luat în calcul de la bun început faptul că Centrul Cultural este monument istoric şi nu se poate ridica o clădire modernă lângă el? Edililor oraşului e de la sine înţeles că nu le pasă… Se dezvoltă sinecuri asemănătoare în parcul Dimitrie Ghica, care şi el este monument istoric. Obiectivul în cauză este binevenit pentru copii aflaţi în situaţii de risc. În faţa şcolii George Enescu s-au turnat betoane. S-a făcut o grădiniţă roz, dar nimeni nu s-a gândit că poate tot acolo era loc şi de aşa ceva. Chiar trăim mereu într-un oraş anapoda administrat? După cum v-am informat în ediţia trecută, constructorul lucrării de pe acest şantier este SC CECRIS CONS PROFESIONAL. În spatele firmei de construcţii se află un personaj important din oraşul nostru. Acum a venit momentul să ne întrebăm de ce oare tocmai această firmă a câştigat lucrarea respectivă? A fost o atribuire directă din partea primăriei a acestei lucrări? A existat cumva vreo licitaţie? Au participat şi alte firme care ar fi vrut să construiască această clădire? Li s-a dat voie? Dacă a fost o atribuire directă, cum se face că tocmai SC CECRIS CONS PROFESIONAL a fost cea căreia i s-a atribuit direct lucrarea de către primăria noastră? Şi aici trebuie să ne amintim că prea des Tancrad, Vectra sau SC CECRIS CONS PROFESIONAL au câştig de cauză atunci când vine vorba de lucrări edilitare executate pe bani publici în Sinaia. O firmă din Braşov, o firmă din Galaţi şi o firmă „agreată“ de pe la noi sunt singurele care pot construi ceva în Sinaia? Nici o altă firmă de construcţii din zonă nu e capabilă să le surclaseze la nivel calitativ?

You may also like...

Leave a Reply