Anul acesta a devenit notoriu faptul că…. Somnul opiniei publice naşte… pierderi monstruoase!

Fără îndoială, împărţirea banilor publici pe anul acesta a fost făcută cu atâta chibzuinţă încât a ajuns să frizeze… cele mai înalte culmi ale risipei! Vorba aceea: atunci când nu dai din buzunarul propriu, ce-ţi mai pasă de cei păgubiţi? Nu-i vorbă, sumele impresionante (până la scandalizare!) au o traiectorie precisă! Puterea locală însă ştie să justifice cu dibăcie când e cazul acest lucru. Pentru asta se bazează pe anumite elemente cheie.

LĂSAŢI-I… ÎN IGNORANŢA LOR!

Unul a fi acela că foarte mulţi dintre sinăieni nu-şi cunosc drepturile legat de împărţirea şi cheltuirea banilor publici! Fiind poate prea ocupaţi cu rezolvarea traiului de zi cu zi, cu ale lui inerente greutăţi, oamenii nu acordă importanţa cuvenită cheltuirii (discreţionare?) a banului public de către puterea locală. Care profită din plin de această ignoranţă! Câţi dintre sinăieni ştiu că au dreptul să facă propuneri atunci când se alcătuieşte bugetul? Câtă lume e la curent cu faptul că primarul, după ce dă forma bugetului, trebuie să depună proiectul acestuia pentru dezbatere publică? Din 2004 până în ziua de azi câţi dintre sinăieni, reprezentanţi ai societăţii civile, când şi unde au participat la vreo dezbatere publică pentru a avea certitudinea că banii contribuabililor ajung cu adevărat să acopere cheltuielile prioritare? Adică „să fie puse pe primul loc nevoile oamenilor”, ca să dăm un citat din puterea locală.

NEGOCIERI SAU… IMPUNERI?

Trecem peste ignoranţa multor sinăieni legată de modul de acţiune al puterii locale privind alocarea (discreţionară?) a banilor publici şi ajungem la un alt capitol al problemei. Anume cel legat de aşa numitele negocieri directe. În mod oficial puterea locală aducea la cunoştinţa opiniei publice faptul că la fiecare capitol din buget autorităţile locale responsabile poartă negocieri cu cei direct interesaţi: profesorii, medicii, educatoarele, sportivii, transportatorii ş.a.m.d. Aşa o fi, deşi e greu de crezut că puterea locală e capabilă de negocieri… constructive. E suficient să aruncăm o privire la modul în care au fost cheltuiţi banii publici din 2004 până acum. Vom observa că anumite sectoare au suferit din pricina insuficienţei fondurilor alocate, suferă acum şi, din cât se vede, vor suferi şi pe viitor! Asta în timp ce puterea locală are generozitatea, în plină criză economică, să dispună cheltuirea a nu mai puţin de opt miliarde de lei din bani sinăienilor pe… spaţii verzi! Asta ca să luăm doar un mic exemplu… Deci, e clar că,la fel ca în cazul existenţei acestor negocieri, treaba nu e deloc simplă!

APROBAREA BUGETULUI, O FORMALITATE… HILARĂ!

Un alt element cheie e validarea proiectului de buget. După ce este trimis comisiilor de specialitate pentru studiere şi avizare urmează deznodământul. Adică intrarea acestui act normativ în plenul Consiliului local, unde se aprobă pe capitole. E un moment ce seamănă prea tare cu o farsă sinistră pusă la cale doar din… umor cinic. Evident, consiliul „marionetelor” nu poate face altceva decât să ridice prompt mâna dreaptă în semn că votează „DA”! Cine are oare curajul, coloana vertebrală să se opună deciziilor puterii locale? E cineva dispus să intre în dizgraţia puterii locale? Să rişte să fie luat în colimator pentru că-i încurcă acesteia ploile în încercarea de a veni în sprijinul cetăţenilor contribuabili, stopând risipirea banului public?

P.S. Şi pentru că făcutul hazului de necaz i-a salvat de foarte multe ori pe români, ar fi cazul să procedăm în consecinţă. Sinăienii plătitori de taxe şi impozite au ajuns în situaţia celebrului personaj dintr-o spumoasă comedie autohtonă care, mâhnit, striga în gura mare: „PLĂTESC, PLĂTESC, PLĂTESC!”

You may also like...

Leave a Reply