Îndrăgită foarte tare şi de Transport Urban SA, să înţelegem că: Baza sportivă de la colegiu este… o scumpă?

Într-un final, nu de mult mai marii urbei şi-au dat seama de un fapt mai mult decât evident. În faţa colegiului „Mihail Cantacuzino” exista un teren – nu foarte mare – care în vremurile trecute funcţiona ca teren de sport, atât pentru elevii din unitatea de învăţământ respectivă, cât şi pentru amatorii de exerciţiu fizic în general. Ajunsese, ce-i drept, într-o stare de degradare accentuată. Părea mai degrabă un maidan asfaltat şi lăsat decenii de izbelişte, abandonat… Nu suntem mistici, nu credem în minuni sau coincidenţe fericite. Asta mai cu seamă atunci când avem de-a face cu vreo iniţiativă, propunere sau chiar atitudine cu rezultate concrete întreprinse de actuala putere locală.

CE NU FAC „EI” PENTRU BINELE NOSTRU?

Aşadar, în în sfârşit s-a trecut la repararea şi reabilitarea bazei sportive din incinta colegiului. Pentru această operaţiune au fost cheltuite sume care, totalizate, dau un rezultat al cărui număr are destule zerouri cât să pună multă lume pe gânduri! E excelent să investim pentru astfel de utilităţi de recreere activă! Copiii aveau nevoie să se manifeste la orele de sport şi altfel decât pe un maidan (asfaltat). În crăpăturile de pe jos putea să bage lejer palma un adult, aşadar pericolul de accidentare era real şi la îndemâna oricui… Reabilitarea efectuată a rezolvat pentru multă vreme condiţiile de practicare a sporturilor pe terenul în cauză. În schimb rămâne deschis subiectul eficienţei sumelor cheltuite pentru aceste operaţiuni de repunere pe picioare a bazei sportive de la colegiu. Lucrările de reparaţii care au fost efectuate la acest obiectiv au costat peste două miliarde şi jumătate de lei (vechi).

MUNCĂ MULTĂ, CU INVESTIŢII SUPERIOARE…

Într-adevăr, suma nu e la fel de impresionantă ca cea de opt miliarde, la fel ca cea pentru spaţii verzi. E ceva mult mai modest, dar direct la obiect. Tocmai de aceea subiectul acestui material îl constituie reparaţiile bazei sportive. Sunt totuşi peste două miliarde şi jumătate de lei, fie ei şi lei vechi! Cu siguranţă, ar fi tare interesant pentru opinia publică să vadă devizul lucrărilor de la această bază sportivă. Ce o fi putut să coste atât? S-au scumpit cumva stâlpii şi plasa pentru gard? Pentru că cea mai mare realizare asta e: gardul!

„DACĂ ÎNCASĂRI NU E, NIMIC NU E!”

Sinăienii (exceptând elevii liceului) nu mai au acum nici măcar unde bate mingea! Trebuie să bage mâna în buzunal şi să decarteze la SC Transport Urban. Poate că asta s-a şi intenţionat: creşterea necontenită a încasărilor acestei societăţi. Ca să aibă ce raporta la stăpânire, fie şi câţiva firfirei în plus… Amatorii de sport din oraş, care nu au respiraţia financiară necesară, îşi pot încinge mingiile şi partidele de lab-tenis pe drumurile dintre blocuri..

P.S. Avem ferma convingere că investiţia de la baza sportivă a colegiului a meritat fiecare bănuţ. La noi astfel de cheltuieli – de data asta din vistieria SC Transport Urban – se fac cu mare chibzuinţă şi totul, până în amănunt, se desfăşoară într-un cadru eminamente legal. Dar până în momentul în care sinăienii vor afla ce anume a costat atât şi atât la această investiţie, nu putem să nu ne punem anumite semne de întrebare.

You may also like...

Leave a Reply