Ciudatele priorităţi de la cimitir… Dacă nu e profitabil, ce rost are?

În ediţia anterioară a publicaţiei noastre aduceam la cunoştinţa publicului diverse aspecte ale unor lucrări de construcţii efectuate în cadrul unei aşa numite acţiuni de „reabilitare şi extindere” a cimitirului civil Şeţu. Ca să intrăm direct în subiect, problema principală de care suferea grav acest obiectiv edilitar era lipsa a … două garduri. Chiar dacă ne-a costat un maldăr de bani, cel de-al doilea este mult mai folositor, cu postament masiv din piatră. Păcat că nu-şi are rostul, mai ales că nu reprezintă de fapt decât un fel de faţadă. Un fel de „spoială”, ca să ia ochii celor mulţi. Ar fi fost cât de cât util şi ar fi meritat oarecum investiţia dacă ar fi împrejmuit complet întregul cimitir, ca să putem spune că-şi îndeplineşte funcţia de protecţie a incintei respective.

Iniţiative de maximă… necesitate!

De fapt, iniţial, celor care au morminte în acest cimitir chiar asta li se promisese. Cităm: „Vor fi curând finalizate lucrări de reabilitare a cimitirului; împrejmuirea pe întreaga suprafaţă”. În schimb, ai noştri au preferat să ridice pe bani grei un al doilea gard, în timp ce în zona din spatele cimitirului lipsa gardului se simte din plin. Valuri de gunoaie sunt aruncate de-a valma pe povârnişul care duce până la linia de tren. Să ne facem de râs definitiv în ochii lumii. Cât despre mormintele care mai au puţin şi alunecă în Prahova… Era chiar imposibilă repararea şi revopsirea gardului vechi în vederea realizării unor economii, pentru a deveni realitate împrejmuirea întregului cimitir? La ce aveam nevoie de două garduri aproape lipite unul de altul la cimitir? Bine că măcar mai avem posibilitatea să ne consolăm cu făcutul hazului de necaz. Cei care sunt acolo oricum nu mai pleacă, iar cei de afară e greu de crezut că vor atenta la integritatea vreunui gard, fie el cât de dărăpănat, ca să ajungă mai repede înăuntru…

Extinderea cimitirului, dar fără împrejmuire

Pentru noua extindere a cimitirului Şeţu situaţia nu este deloc roză, cel puţin din punctul de vedere al împrejmuirii. Devine cel puţin ciudată situaţia în care cheltuim pentru un gard nou, la doar un pas de celălalt, iar de îngrădirea porţiunii extinse nici nu se sinchiseşte nimeni dintre cei responsabili.
În schimb, la o privire mai atentă, observăm faptul că suprafaţa de teren cea nouă, destinată extinderii cimitirului, nu ne-a picat din cer! Pentru ea s-au cheltuit sume consistente de bani de la bugetul local. Adică din banii fiecăruia dintre sinăienii contribuabili. Măcar respectul pentru cei care nu mai sunt printre noi, dacă nu grija pentru banii publici ar fi trebuit să se constituie într-un motiv serios şi cimitirul să capete măcar un gard… Chiar dacă documentele necesare sunt în ordine, chiar dacă există avizele necesare, situaţia împrejmuirii cimitirului sinăian şi a suprafeţei extinse sunt probleme care nu par să-şi întrevadă în curând posibilitatea de rezolvare. Şi lucrurile nu se opresc aici. Deficienţe sunt multe, şi ne vom face datoria să le aducem şi pe viitor la cunoştinţa opiniei publice în paginile publicaţiei noastre.

You may also like...

Leave a Reply