Un “NU” hotărât drogurilor şi…

În toxicomanie, înclinația de a consuma droguri conduce la o stare de subordonare, de cele mai multe ori tiranică, a unui individ față de un drog care îi condiționează comportamentul, existența, relațiile familiale și sociale.
Există oameni dinamici, activi, neobosiți, încrâncenați și ambițiosi în realizarea planurilor de a transforma lumea după un vis al lor. Sunt nemulțumiți de tot ceea ce există în jurul lor, de tot ceea ce fac oamenii din jurul lor. Cum intră în casa ta, cum încep să-ți sugereze tot felul de modificări. Dacă vrei să le vezi caracterul real este suficient să le dai ceva putere, adică să le dai niște funcţii. Puterea acţionează asupra lor asemenea unui drog și odată ce au gustat dintr-o astfel de putere și-o vor dori mereu şi mereu. Îndepărtarea de la putere, după ce au gustat-o un timp, poate cauza reacţii similare consumatorilor de droguri care sunt opriţi de la consumarea lor. Această putere aduce cu sine o stare de beţie, de ameţeală, o stare în care îşi pierd treptat luciditatea, bunul simţ, raţiunea şi, nu în ultimul rând, sufletul. E un rău care-și cuibărește tentaculele atât de adânc în mintea lor, încât îi rupe uneori iremediabil de realitate. Nici măcar setea de bani nu se poate compara cu efectele nocive ale puterii. Ca orice drog, atunci când după o perioadă foarte lungă de administrare iese brusc din consumul năpăstuiţilor, efectele asupra judecății sunt mistuitoare și total ieșite din logica celor care nu l-au consumat.  Iată de ce aproape toţii oamenii se schimbă imediat ce au fost investiţi într-o funcţie. Cel din campania electorală şi cel care ajunge să ocupe funcţia pentru care a candidat sunt doi oameni foarte diferiţi.
Nu vom scăpa niciodata de impostură, dar măcar putem încerca să nu mai mutilăm generaţii de concetățeni perpetuând figuri false și schimonosite. Tot felul de oameni mici, meschini, orgolioşi, tot felul de oameni anoşti, mediocri, adeseori mişei şi trădători, tot felul de şmecheri, oportunişti sau, cîteodată, chiar indivizi cu manifestări comportamentale de domeniul patologicului, o mulţime de conducători care cu bună ştiinţă sau doar din prostie ne sufocă, ne distrug sufletele și visurile.  Părerile sunt şi vor fi împărţite. Și nu de puține ori am auzit sintagma “Avem conducătorii pe care îi merităm!”. Dacă ne uităm la caracterul celor care ne conduc, înseamnă că am ajuns intr-o situaţie jalnică. Dacă am ajuns să avem asemenea gînduri, înseamnă că am ajuns într-un punct critic, nu atât din punct de vedere economic, cât al calităţii oamenilor. Probabil că va veni și vremea deconturilor, vremea în care va trebui să le plătim pentru hoţiile şi nedreptăţile pe care le-au făcut, iar cei care vor începe să se simtă încolţiţi se vor zbate, vor căuta să lupte pentru bunăstarea lor, pentru imaginea lor, pentru comorile lor. Va fi vremea la care va trebui să abandonăm trecutul cu toate relele lui și să dăm o sanșă omeniei, bunătăţii, cinstei şi respectului.

You may also like...

Leave a Reply