Cu verdele-n sus: Sinaia un oraş mult prea răsfăţat?

Vă mai amintiţi de frumoasa şi răsfăţata Mona, celebrul personaj al lui Mihail Sebastian din binecunoscuta piesă „Steaua fără nume“? Pe ea o răsfăţa iubitul cu violete de Parma aduse direct cu avionul din Italia, care se ofileau în camera ei ca un abur şi tot nu era mulţumită…
Sinaia e răsfăţată de peisagistizatorii noştri, mai nou, cu florile vesel colorate, aduse cu tirul de la mii de kilometri din import. Ca şi pretenţioasei Mona, la fel de pretenţioasei Sinaie îi trebuie doar flori rare şi foarte scumpe? Că nu degeaba am dat opt miliarde de lei pentru panselizarea oraşului din banii publici! Margaretele sau „ochiul boului“ ne stăteau în gât şi nu se ofileau cât de repede trebuie, ca „undeva“ să existe profit? Ar fi tare interesant de ştiut cam care este diferenţa de preţ dintre un fir de floare decorativă adusă cu tirul de peste hotare, faţă de ceva mai puţin cosmopolit, românesc, în primul rând, atât ca bani, cât şi ca aspect? Trecând peste aspectul financiar al problemei, am constatat unele impedimente legate de „mentenanţa“ firavelor floricele. Acestea sunt udate cu sârg şi foarte multă apă exact la ora când soarele este sus pe cer şi arde cel mai năprasnic! Nu e greu de imaginat la ce rezultat se va ajunge în acest mod şi cât vor dura florile. Dimineaţa, la prima oră, sau seara pe răcoare, n-are cine să le ude, dar pentru că operaţiunea trebuie făcută şi banii încasaţi merge şi aşa. Ca pe la noi..

You may also like...

Leave a Reply