Întrebări de un milionde puncte: Ce-au vrut bravii noştri constructori să zămislească: un hidrant ori o vană?

Toată această minunată poveste – parte integrantă a istoriei edilitare sinăiene – scoate în evidenţă faptul că, de foarte multe ori, la noi se lucrează, din nefericire, fără şapca gândirii pe cap. Se pare că o problemă care se înscrie în această categorie s-a petrecut şi pe strada Piaţa Unirii, la câţiva paşi de bulevardul central. Acolo a fost îngropată cu mare dibăcie una dintre vanele racordate la infrastructura de alimentare cu apă a oraşului. Din câte am aflat, în momentul de faţă în cazul unei intervenţii speciale la care ar fi necesară folosirea vanei pentru alimentarea cu apă a unei autospeciale e nevoie, nici mai mult, nici mai puţin decât să se spargă asfaltul carosabilului pentru ca cei în cauză să aibă acces la vana respectivă. În locul acela există un cămin, dar constructorii ignoră, din motive necunoscute, acest lucru cu nonşalanţă. De ce oare se foloseşte această practică este greu de explicat. Dacă tot există cămin, am aflat de la specialişti că soluţia optimă ar fi montarea unei vane, pentru o eventuală necesitate. Măsura desfiinţării întregului cămin este absolut inoportună în această situaţie, dar… După cum spuneam, nu întotdeauna măsurile edilitare luate atunci când se construieşte sau se repară ceva în Sinaia sunt dintre cele mai oportune. Şi în acest caz nu ne rămâne altceva de făcut decât să sperăm că nu va fi nevoie de o nouă spargere a asfaltului, pentru a se putea crea un acces la vana care a rămas îngropată.

You may also like...

Leave a Reply