Relicve urbane cu care ne mândrim: „Closetul lui Neag“, ieri, azi, mâine…

Se pare că atunci când am afirmat că în oraşul nostru nu există nici un fel de toaletă publică, ne-am aflat în mare eroare! Există toalete publice, dar în formă empirică, aşa, ca pe la noi… Nu numai zona centrală beneficiază de aceste moderne facilităţi, ci şi cartierele ceva mai mărginaşe. Ba, o să fiţi chiar foarte surprinşi! Şi zonele defavorizate dispun de astfel de toalete publice ad-hoc. De data aceasta este vorba de cartierul Clăbucet pe a cărui principală cale de acces este amplasată o astfel de facilitate urbană. Pasajul pietonal care subtraversează unul din drumurile ce leagă, prin curtea interioară, două dintre halelele Mefin, este un loc folosit aproape încă de la înfiinţare de „cunoscători“ drept wc public. Denumirea populară a acestei utilităţi publice este arhicunoscută în zonă. Ansamblul se numeşte „Closetul lui Neag“. Înlocuiţi substantivul closet cu un termen mai românesc pe care nu-l putem reproduce aici şi vă veţi putea forma cu ochii minţii o imagine de ansamblu pe cât de plastică, pe atât de grăitoare. Nu are rost să facem o descriere a locului, pentru că realmente acesta duhneşte groaznic. Şi nici faptul că pasajul subteran s-a transformat în wc public, iarăşi nu e de mirare, având în vedere că tot complexul de locuinţe spre care duce nu are decât gherete de wc turcesc în curte.

Pentru cei neiniţiaţi, în imaginea de faţă se află binecunoscutul „Closet al lui Neag“. De unde i se trage numele, vă lăsăm pe dumneavoastră să descoperiţi! Dacă veţi întreba locuitorii ceva mai în vârstă din zonă, să nu vă fie mare mirarea când veţi afla că respectivul nume are legătură cu administraţia locală sinăiană ceva mai de dinainte…

You may also like...

Leave a Reply