Dacă lucrul nu-i al lor, ce le mai pasă de el? Sub privirile impasibile ale puterii locale, aleile Peleşului se ruinează văzând cu ochii…

Închipuiţi-vă, stimaţi cititori, ce s-ar fi întâmplat dacă demersul puterii locale ar fi avut şanse de reuşită şi domeniul Peleş ar fi intrat sub pertinenta şi generoasa ei protecţie şi oblăduire. Providenţa ne-a ferit de o asemenea tragedie edilitară. Însă, după cum se poate observa clar, problemele nu se opresc aici. Puternicii Sinaiei dovedesc o reală aversiune faţă de bunul mers al lucrurilor. Şi asta pentru că aleile Peleşului – principale drumuri de acces ale vizitatorilor către acest obiectiv turistic foarte important – se degradează pe zi ce trece! De exemplu, ere rost să mai numărăm anii care au trecut până când, într-un final Aleea Carmen Sylva a fost reabilitată?

În imaginile cu care ne-am propus să ilustrăm acest material puteţi foarte uşor observa cum aleile Peleşului se sfărâmă, se degradează grav. Totul se întâmplă sub privirile nepăsătoare – ca să nu spunem sarcastice deşi s-ar potrivi perfect – ale actualei puteri locale. Eşecul „îndrăzneţului“ program „I love Sinaia“ face ca şi acum mai marii urbei, ce şi-au văzut anumite interese spulberate, să dea dovadă de un fel de furie înăbuşită. Furie pe care şi-o manifestă însă de câte ori au ocazia… Supapa acestei „acumulări latente“ fâsâie sub presiune când nu te aştepţi. În plin sezon estival trotuarele aleilor din jurul Peleşului se macină, se sfărâmă, dând aspectului estetic al zonei o notă generală de paragină. Lucru care este absolut de neiertat. Poate vi se pare dur acest cuvânt. Dar l-am folosit pentru că ansamblul Peleş (luat ca entitate) este un punct de atracţie de notorietate. Nu atât al Sinaiei în sine, cât al României şi continuă încă să ducă faima ţării noastre mult peste hotare.  În loc să fim mândri şi să facem tot ce este posibil ca să ne prezentăm impecabil în faţa vizitatorilor cu acest sit, noi ne batem joc! Şi asta din cauza unor conflicte mărunte şi ambiţii neavenite. Poate pe undeva ne merităm soarta, pentru că în ultimii (cam mulţi) ani am fost imaturi în cabina de vot. Însă nu trebuie să uităm ce răspundere apasă pe umerii noştri. Peleşul nu este al puterii locale şi nu va fi. Este al sinăienilor, al românilor, într-un cuvânt al României. Este o mândrie naţională şi nu o putem terfeli după voia unora.Fără cea mai mică jenă puterea locală se lăuda, poate ca să mai câştige un mandat, la ultimele alegeri cu faptul că mai mult de trei sferturi din drumurile sinăiene au fost refăcute. Adevărul îl ştim cu toţii. Lucrări tărăgănate, de „unică folosinţă“, care ţin de joi până mai apoi, executate cu răspundere unor societăţi de profil… Într-o Sinaie de secol XXI e foarte grav că putem face fotografii ca cea de faţă..

You may also like...

Leave a Reply