Tremurând ca varga… De ce oare le-a intrat frica-n oase?

„Divide et impera!“. Este una din strategiile clasice de a domni în linişte asupra unei naţiuni. Extrapolând însă ideea la situaţia din oraşul nostru, observăm că deja nu mai este vorba de astfel de noţiuni atât de înţelepte, ci de autohtona frică. Cum se face oare că puterea locală a reuşit să le-o inoculeze aproape tuturor, este greu de explicat!
Toată lumea se fereşte să vorbească cu presa şi fuge de cei din ultima categorie de parce ar fi atinşi de ciumă. Cuvântul de ordine din ziua de azi este următorul: „Eu îţi spun ce s-a întâmplat, da nu cumva să spui că ţi-am spus io!“. Probabil e o atitudine de care copiii care au murit în Decembrie, acum 26 de an ar fi foarte mândri. Suntem atât de demni de jetfa lor încât ne plângem în pumni de milă! Şi nici măcar nu vorbim la nivel naţional, ci ne referim doar la bietul nostru oraş, care dacă abia mai numără 10000 de suflete… De la oameni importanţi şi până la femeile de serviciu, de la vânzătorii de covrigi şi până la cei ce îşi sting setea cu o bere prin cârciumi, toată lumea poartă un respect nemăsurat autorităţilor locale, de te miri că nu le fac plecăciune când îi văd trecând pe stradă pe funcţionarii clădirii din bulevardul Carol, 48 şi nu aplaudă când, trec vâjâind limuzinele unora! Intervenţia noastră nu e o pledoarie împotriva puterii locale, ci un fapt concret de care ne-am izbit în momentul în care am văzut cei doi copii zgribuliţi ce încercau să se dea în leagănele rupte şi legate cu sârmă de la blocurile turn. Bineînţeles locul ne-a atras atenţia şi am încercat să luăm legătura cu cei responsabili, dar nu am reuşit. În schimb, un locatar din blocurile turn a avut bunăvoinţa să ne explice ce se întâmplă, de fapt, cu acel loc. Zona respectivă necesita de ani de zile amenajări, însă acestea nu au venit din partea nimănui. Au existat promisiuni largi cu privire la acel loc, mai ales că este un areal situat în imediata apropiere a două blocuri de locuinţe uriaşe, în care trăiesc aproape o sută de familii. Să nu uităm şi faptul că din centru şi până în cartierul HCC din cartierul Sf.Ilie nu există nici un loc de joacă pentru copii. Administraţia locală promite multe, dar de la vorbă la faptă ne-am obişnuit că trece mult timp. Nemulţumirea locatarilor începe în primul rând de la lucrările de anvelopare. De altfel sunt singurele lucrări de acest gen pe care puterea locală a catadicsit să le facă în toţi aceşti ani. În timp ce într-o localitate vecină toate blocurile au fost izolate pe banii primăriei, la noi locatarii au fost nevoiţi să plătească o sumă consistentă. Se pare şi că finanţarea primăriei a fost cu mult sub cea promisă, deşi anveloparea termică a acestor blocuri a fost prima promisiune electorală în 2012. Administratorul blocurilor turn refuză să pună oricui la dispoziţie orice fel de acte justificative legate de acestea neajunsuri de care se plâng locatarii. Unul dintre aceştia ne-a explicat şi motivul ezitării administratorului: nu vrea să se pună rău cu Primăria. Îi e frică!

P.S.: În momentul în care citiţi rândurile de faţă au fost demolate până şi cele două leagăne amărâte şi părăginite. Ca la Sinaia!

You may also like...

Leave a Reply