Încă un pas înainte pentru betonarea drumurilor părăginite din Comarnic!

DSCN2958  DSCN2967

Cine parcurge cu autoturismul DN1-ul înspre Sinaia, de cum lasă în urmă „Popasul Cernica”, e imposibil să nu observe, la prima curbă mai acătării, cum se desprinde un drum ce urcă prin pădurea de foioase. E drumul ce leagă Podul Cernichii, mini-cartier al Posadei, de lume. Închipuiţi-vă un dreptunghi „ce stă în picioare”, pe o latură fiind drumul naţional. Pe latura paralelă, cea de sus, începe un podiş de-o frumuseţe rară, unde sunt circa 15 locuinţe. Ei bine, diagonala acestui dreptunghi este calea de acces înspre un loc, ca atâtea altele din România, blagoslovit de Dumnezeu, dar la care ajungi după multă chinuială, aşa cum se întâmplă ca să soseşti în locul dorit, din DN1-ul, pieptiş, până dai de case. Istoria căii de acces în acest mini-cartier are o poveste lungă, ce putea fi „întreruptă” dacă prin 2002, la reabilitarea Drumului Naţional de către Ministerul transporturilor şi lucrărilor publice, proiectanţii stăteau puţin pe gânduri şi se întrebau cum putea fi ea rezolvată cât mai confortabil, dacă se poate spune aşa. Se putea foarte bine face legătura acestui teritoriu locuibil, dacă se tăia un drum de acces, dinspre Podul Floreiului, cum vii de la Bucureşti, prin masivul împădurit din faţă. Această variantă permitea deplasarea în zonă a Salvării şi maşinilor de pompieri în cazuri de urgenţă. Aşa că… Pentru acest lucru „nu poate ca să doarmă” un vechi locuitor al Comarnicului, actualmente budean, ce a bătut pe la uşa prefecturii şi a celor de mai sus. El se numeşte Ion Drăgănescu, un om care „se hrăneşte” sufleteşte cu proiecte pentru folosul cetăţenilor. Cu alte cuvinte, se zbate pentru binele altora, găsindu-şi echilibrul în asemenea fapte care, la prima vedere, par ieşite din comun. Dar stau în puterea oamenilor mai cu inimă să le înfăptuiască…
***
Drumul de care vorbeam, cel de acces din DN1 până pe Podul Cernichii, a fost parţial betonat de primărie zilele trecute, urmând ca în primăvară să fie complet amenajat. Aşa ne-a asigurat primarul interimar al Comarnicului, care nu priveşte „cu ochi buni” cum se face racordul acestei căi cu DN1. Drumul prezintă, după cum aţi văzut din prezentarea noastră anterioară, un înalt grad de declivitate, la fel cum au stat lucrurile şi pe „Cărbunăriţă”, drum greu, de referinţă!
Asta nu l-a împiedicat pe constructor – firma Petro Construct Ploieşti – la „un semn“ al primarului, să se apuce de făcut treabă pe drumul Podul Cernichii. Adică să toarne pe platforma drumului beton şi să construiască o rigolă prevăzută cu un grilaj metalic, care să preia apele pluviale ce se scurg de pe versanţi. Urcând din greu acest drum, însoţit fiind de primarul interimar, nu vorbim din cauza efortului, dar probabil amândoi ne gândeam cât de greu le este localnicilor din zonă să străbată această cale, mai ales când soarta îi „încroznie” cu cele necesare traiului de azi pe mâine. Pe această „Golgotă” se răstignesc cu îndârjire cetăţenii Podului Cernichii, bucurându-se de viaţă. Iată-ne ajunşi printre case. Văzându-ne un om mai în vârstă ne vorbeşte senin: „E greu, dar aici au bătut ţăruşul strămoşii noştri”. Se duce vestea că primarul interimar e în zonă şi în scurt timp suntem înconjuraţi de oameni, neştiind care mai de care cum să fie mai ospitalier.

***
Ne deschide poarta, parcă, şi Ion Treabă („Nea Ionică” – vorba localnicilor”, cu toate că s-a dus demult la cele sfinte). Nu-l putem „scăpa” din memorie, pentru că ani de-a rândul a avut grijă de sera primăriei, care astăzi e o paragină, lucru pentru care trebuie „să-l felicităm” pe actualul şef (pensionar demult) al SADPP din cadrul administraţiei locale. Mulţi ani, nea Ionică Treabă a avut grijă de spaţiile verzi de pe DN1, din centrul Comarnicului, „luminându-l” cu mii de flori crescute şi sădite de sufletul lui, întotdeauna un trandafir înflorit. Centrul Comarnicului, în zilele noastre, fără de aceste flori „izvorâte” din inima lui nea Ionică, pare un loc neîngrijit, prăfuit şi ponosit, strâns între betoane şi confecţii metalice (pasarela şi grilaje), fără nici o noimă. Sunt sigur că dacă Dumnezeu l-ar învia pe Ion Treabă – multă vreme florarul primăriei – şi l-ar ruga să străbată azi centrul Comarnicului, ar cere imediat Celui Etern să moară a doua oară. E vremea să notăm câteva impresii legate de drumul betonat…
***
Domnul Maurici Vasile, Posada, nr.10: „Foarte bine aţi făcut, domnule primar, că aţi betonat drumul! Era necesar şi să nu uitaţi că mai aveţi de betonat încă o porţiune din el”. Şi adresându-se către ceilalţi: „Mă, să ştiţi că n-a fost primar ca dânsul până acum. Să fim bine înţeleşi!” Ceilalţi dau din cap afirmativ. Domnul Ion Bălănică, Posada nr.1: „Într-adevăr, era necesară această lucrare. Panta era foarte mare şi din cauza ploilor se deteriora încontinuu. Nu se putea ajunge aici cu nici o maşină obişnuită, decât cu 4×4, când timpul era bun! Îi mulţumim domnului primar Cocă şi cred că ne va sprijini în continuare”. Mai schimbăm vorbe, mai sună mobilul primarului interimar, dar lumea este mulţumită că primăria a „!avut curajul” să îi deschidă o cale mai bună spre viitor.
***
Bate un vânt asupra Vârful Dorului ce se „termină” aici, pe Podul Cernichii. Ne pare bine că lăsăm în urma noastră nişte oameni ce-au simţit, într-un final de toamnă prelungă, că primăria, în sfârşit, e lângă nevoile lor. Şi n-ar trebui ca domnul primar, zic eu, să nu se gândească la ambiţia de oţel a domnului Drăgănescu, ce stă în Buda şi nu are pace dacă împreună cu primăria nu deschide şi o altă cale mai „dulce” acestor oameni minunaţi!

You may also like...

Leave a Reply