Cât mai rezistă până fac… poc?

DSCN9585

Devine pe zi ce trece mai pregnantă apatenţa puterii locale pentru mobilierul urban (ultramodern), cât mai diversificat cu putinţă. De data asta ne-au atras atenţia obiectele din această categorie care folosesc la diverse forme de advertising şi afişaj public. Înainte vreme, până la marea modernizare a centrului, nu aveam la dispoziţie decât panourile din şipci de lemn. Vopsite într-o încântătoare nuanţă de… maroniu (probabil rustic!), acestea îşi mai fac şi acum datoria, poate şi pentru că au avantajul de a fi ceva mai solide, astfel putând rezista mai uşor furiei dezlănţuite a „vandalilor urbani“, care bântuie nestingheriţi prin oraş… Nu ne lipsesc nici panourile de afişaj din tablă – sprijinite pe picioare confecţionate din ţevi de fier – vopsite tot într-o culoare rustică, de data asta o elegantă nuanţă de verde-otravă! Nu putem băga mâna în foc nici pentru perenitatea acestora, pentru că îndârjirea, inventivitatea, curajul şi spontaneitatea amatorilor de materiale feroase depăşeşte uneori orice închipuire! Mai nou, însă, am avut posibilitatea să admirăm simţul estetic bine dezvoltat şi foarte educatele gusturi rafinate în domeniul mobilierului urban al edililor noştri. Aceste calităţi s-au materializat prin amplasarea în centru a unor obiecte cilindrice din sticlă – cu postament şi moţ din metal – în interiorul cărora pot fi aplicate afişe publicitare! Arată, într-adevăr, civilizat… Nu vrem să cobim, dar suntem chiar curioşi să vedem cât vor rezista! Să ne amintim că, nu cu multă vreme în urmă, toate cabinele de telefon public – de la parcul central şi până în cartierul Sf.Ilie – au avut geamurile (groase de 5mm) făcute ţăndări în mod sistematic, fără să fie prins vreun vinovat! La fel şi panourile publicitare luminoase din fostele refugii ale staţiilor de autobuz! Aşa că…

You may also like...

Leave a Reply