Oameni care aşteaptă o mână pusă pe umerii lor de către executiv

DSCN3296

TABEL NOMINAL

Când s-a introdus reţeaua de gaze naturale prin Comarnic (primar era atunci Theodor Mititelu), costurile acestor lucrări (mai ales a materialelor necesare) au fost în întregime suportate de cetăţeni, dar au rămas şi gospodării care nu au beneficiat de această oportunitate atât de necesară unui trai cât mai comod. Este şi cazul locuinţelor aflate pe strada Valea Saarului – spre „Corcorete” cât şi pe uliţa Ţoţanilor. De ce? „Păi, n-am fost uniţi! Unii ziceau ceva, iar alţii hăis”, ne mărturişeşte domnul Ion Bulei, Poiana 256. „Dar, cine ştie, poate că nici astăzi nu e prea târziu ca să realizăm acest lucru”, continuă interlocutorul nostru. „Poate că în acest demers de a avea gaze naturale la sobele din locuinţă, cât şi la bucătărie, ne va sprijini şi primăria. În acest sens noi am făcut un tabel cu cetăţenii din zonă care doresc acest lucru şi pe care îl vom depune la registratura Primăriei”. Zilele trecute am discutat această problemă cu primarul interimar care, pe lângă faptul că era afectat de alunecarea majoră de teren din zonă, şi-a exprimat şi speranţa că ar fi posibil să se realizeze acest deziderat, al cetăţenilor de aici, de a avea gazele naturale trase în locuinţe. Ştiu că fostul viceprimar, actualmente pe scaunul de primar interimar al Comarnicului, nu-i stă în caracter să promită ceva şi să nu se ţină de cuvânt. Când spune diverşilor cetăţeni ce vin la primărie şi-i deschid uşa cu diferite probleme: „Vom vedea”, apoi să se ştie că acest lucru înseamnă, în concepţia dumnealui, că va studia, va lua în calcul toate posibilităţile de rezolvare a doleanţelor exprimate. Nu-l caracterizează în nici un caz modul de a privi superficial problemele cu care se confruntă unii dintre cetăţenii oraşului. Şi afirmăm toate acestea în cunoştinţă de cauză, fără tendinţa de a bate tobele că vin alegerile locale.

***

Întorcându-ne la „subiect”, vom menţiona şi părerile doamnei Drăgan Elena, Poiana 247, care e hotărâtă să „pună lucrurile” la punct: „Am greşit şi noi când a fost vorba să băgăm gazele. Dar dacă tot stăm şi ne plângem de cum a fost atunci, nu facem altceva decât să batem apa în piuă. Îl ştiu pe domnul Cocă şi vă spun că dacă găseşte vreo portiţă, e imposibil să nu ne ajute în această problemă!” Simt cum unitatea dintre primărie şi cetăţeni va da roadele dorite când citim pe faţa celor din jur (vreo trei persoane) un licăr de speranţă ce mai alungă din tristeţea unor zile în care nimic bun nu se întâmpla. Viaţa îşi urmează calea zi de zi mereu aceeaşi, plină de griji şi promisiuni deşarte din partea celor care ne conduc de pe malurile Dâmboviţei nepăsându-le de traiul zgrunţuros şi greu pe care îl duce majoritatea dintre noi.
Ar mai fi de subliniat că oamenii de prin aceste părţi ne mai arată şi drumul care pe porţiunea Drăgan Elena – Botoacă ar trebui „pavat” cu traverse. Doamna Claudia Sandu, Poiana 246, ne „atenţionează” cum zidul de la drum, pe o lungime de aproximativ patru metri, s-a fisurat punând în pericol locuinţa doamnei Maria Olteanu. Altcineva ne roagă să fotografiem cum aproape de alunecarea de teren, într-o mică viroagă, e gata să ia naştere o rampă de gunoi menajer. În rest, e primăvară, mieii sar prin grădini ca nişte îngeri şi pic pe gânduri că nea Petrică Drăcea nu-mi va mai deschide poarta!…

You may also like...

Leave a Reply