„Tablouri într-o expoziţie“: Viceprimar şi T.A.B. de Ziua Naţională la Sinaia

Ziua Naţională a României a fost marcată de festivităţi specifice acestui moment deosebit şi la noi în Sinaia. Poate că cel mai important lucru este că vremea a ţinut cu noi şi de aceea la manifestări a participat un număr destul de mare de oameni, alcătuit din localnici şi cei sosiţi în vizită, la odihnă. Ceremonia desfăşurată în arealul de pe bulevardul mare din faţa Primăriei a fost una lipsită de banalitate şi plictiseală ca de obicei. Dar nu ne putem hazarda să o numim chiar emoţionantă, deşi, poate, cei care şi-au dat viaţa pentru ca noi să trăim astfel de clipe ar fi meritat din plin acest lucru.

Stand-by-ul politico-administrativ din Sinaia l-a scos la rampă cu acest prilej omagial pe viceprimarul oraşului. Deşi trebuie să recunoaştem că a încercat să se ridice la înălţimea acestui moment pe deplin semnificativ în viaţa neamului, a lipsit totuşi sublimul fastului de altădată. A lipsit carisma unor personaje politice locale sau judeţene care fascinau pur şi simplu prin farmecul lor intrinsec. Militarii care au defilat şi-au făcut, în schimb, pe deplin datoria reuşind să se ridice cu brio la înălţimea acestui moment de suflet din viaţa oricărui român adevărat. Fără a folosi cuvinte mari, putem spune însă că această manifestare patriotică organizată la Sinaia a reuşit să îngemăneze toate caracteristicile de care era nevoie pentru a configura cu adevărat solemnitatea momentului. Poate părea uimitor, dar de această dată din partea publicului, a asistenţei sosită în număr apreciabil să participe la eveniment, am constatat o implicare ceva mai intensă ca de obicei. De multe ori totul părea să se desfăşoare rutinier, iar plictiseala se instaura în rândul publicului foarte aproape de începutul manifestării. Care or fi fost motivele ce i-au determinat pe oameni să fie de această dată mai însufleţiţi în atitudine, e greu de presupus. Însă, am observat cu reală încântare faptul că acum atenţia oamenilor a fost atrasă de ceea ce s-a întâmplat, părând a fi într-adevăr pătrunşi de importanţa acestui moment cu copleşitoare valenţe istorice.  Punctul culminant al manifestării l-a constituit, cum era şi firesc, depunerea de coroane la Cimitirul Eroilor care şi-au jertfit sângele şi viaţa în prima conflagraţie mondială. În astfel de momente trebuie să ne întrebăm: oare cât mai avem de luptat cu noi înşine ca să ne dăm seama de înalta semnificaţie a jertfei înaintaşilor şi să luăm aceste lucruri cât se poate de în serios?

DSCN0629

You may also like...

Leave a Reply