După Marea Agitaţie Pascală

raul baz

An de an, în perioada sărbătorilor pascale, creştinii (fie ei credincioşi sau nu), îşi urează unii altora să fie mai buni. Foarte frecvent se trimit mesaje cu conţinut moral, în care se face apel la exemplul lui Cristos, ori se redau întâmplări din cele aproape neverosimile cu oameni care se jertfesc pentru semenii lor etc. Fapte înălţătoare, exemple luminate, vin toate să contribuie la un fel de mare împăcare generală prilejuită de Învierea Domnului. Din păcate, acest tsunami de apeluri la bunătate revărsat de-a lungul şi de-a latul lumii creştine, este doar un fel de butaforie. Ştiţi cum? Ca la Hollywood, când se turnau filmele cu John Wayne. Se transformă un anume loc, cu ajutorul decorurilor de carton, în orăşel prăfuit plin de bandiţi pistolari şi gata, ăla era Vestul Sălbatic. Când filmările se încheiau, angajaţii strângeau decorurile, împachetau faţadele de carton ale caselor şi plecau acasă. În primul rând că există milioane de necredincioşi care trimit mesaje pascale doar pentru că aşa face lumea în această perioadă. Mesajele lor sunt stereotipe (şi chiar mă întreb cum ar putea, până la urmă, să fie, după atâtea secole în care s-au tot transmis) şi nu au darul de-a te face să trăieşti vreo emoţie. Subalternii trimit şefilor urări de sănătate, fericire şi lumină în suflet, elevii trimit profesorilor aceleaşi răsuflate urări cu „mulţi elevi silitori”, şi, în general, cei care au vreun interes, le trimit felicitări cu ouă roşii, iepuraşi şi îngeri bucălaţi celor de la care speră să obţină ceva. Dacă dăm la o parte această avalanşă de mesaje, o să rămânem cu extrem de puţine din cele autentice. În al doilea rând, apelurile la a deveni mai bun sunt nişte prostii de înaltă clasă. De ce să-i ceri omului una ca asta exact de Învierea lui Cristos? Ce anume speri tu, care-mi zici mie că îmi doreşti să fiu mai bun, să se întâmple cu adevărat? Să se schimbe ceva, pentru că e Paştele şi eu să nu mai fiu cel de acum o zi? De ce s-ar întâmpla asta? Pentru că a înviat Cristos? Dar de ce nu-mi ceri asta în luna august, ori în noiembrie, când Cristos este alive şi I te poţi ruga pentru mine şi pentru cine vrei tu? În fiecare zi poţi să-mi trimiţi o vedere şi să scrii pe ea „Fie ca Dumnezeu să te ajute să fii un om mai bun”. Numai că asta, vezi bine, se poate interpreta ca hărţuire. Ca să nu mai spun că reacţia celor mai mulţi oameni la primirea unei astfel de urări ar putea fi una destul de neplăcută pentru expeditor: „Adică vrei să spui că sunt un om rău? Da? Stai tu numai, atunci, dacă e pe-aşa…”
Trece Paştele şi valul de mesaje se stinge. Butaforia este strânsă şi pusă în debara pentru anul viitor. Oamenii revin la preocupările lor dinainte. Cine era hoţ, se întoarce la hoţii. Cine era zbir, se duce şi îşi umileşte din nou angajaţii. Cine era necredincios, revine la necredinţa lui. Ce rămâne, aşadar, în urma agitaţiei pascale? Va spun eu: ciolanele a milioane de fiinţe nevinovate – mieii care au fost sacrificaţi pentru ca, pe toate meridianele, creştinii să-şi exprime bucuria Învierii înfulecându-le carnea fără de păcat.

Raul Sebastian BAZ

You may also like...

Leave a Reply