Scurt istoric… despre şcoli…

Un articol publicat în ediția 327 din ianuarie 2006

ŞCOALA DE LA MÂNĂSTIRE – CEA DINTÂI ŞCOALĂ DIN SINAIA

Aflându-se într-o vizită la Sinaia, în anul 1882, V.A. Urechea, pe atunci ministru al învățământului, a întâlnit, în curtea Mânăstirii, un grup de copii aflați într-o pauză, grup care părea supravegheat de cineva. Interesându-se mai de aproape, ministrul a aflat că grupul respectiv era format din copiii celor ce lucrau la șantierul de construcție a Castelului “Peleș“. Pentru ca odraslele lucrătorilor de la “Peleș“ să nu mai umble fără nici un rost pe străzile din Sinaia, călugărul Nifon a căpătat încuviințarea starețului să-i învețe scrisul, cititul și să le dea câteva noțiuni de religie. În acest scop, starețul Gherman a fost de acord cu solicitarea călugărului Nifon, punându-i la dispoziție și spațiul necesar într-o chilie a mânăstirii. Aflându-se de preocuparea călugărului Nifon, numărul școlarilor de aici a crescut considerabil. Probabil că printre ei se aflau mulți dintre cei care până atunci fuseseră nevoiți să frecventeze școala din Bușteni, înființată în anul 1864.
Din luna septembrie 1882, ministrul de atunci al învățământului a finanțat, pentru Sinaia, posturile a doi învățători, ce-și desfășurau activitatea în spațiile de la mânăstire. Ieromonahul Nectarie Măgureanu scrie, în “Monografia mănăstirii Sinaia” (Ed. Athena, Buc. 2000), că în pronaosul Paraclisului, construit în anul 1695, a funcționat una din clasele Școlii de aici. După câtva timp, învățământul din Sinaia s-a desfășurat în unele spații închiriate. În anul 1899, a fost dat în folosință noul local de școală construit în strada Brătianu (M. Kogălniceanu). La concursul organizat pentru ocuparea posturilor de învățător la Sinaia, unul a fost ocupat de Smaranda Gheorghiu (Maica Smara, 1857 – 1944). Ea era nepoata lui Grigore Alexandrescu și a funcționat aici în anul școlar 1882 – 1883, apoi s-a mutat la Ploiești, unde a editat revista “Școala Românească”. Maica Smara a fost cunoscută ca autoare de povestiri, nuvele și romane, piese de teatru și note de călătorie. A colaborat la “Convorbiri literare”, “Fântâna Blanduziei”, “Literatorul”, “Tribuna”, “Universul” ș. a. Se spune că la cenaclul literar organizat de ea, a participat și Mihai Eminescu. Învățătoarea Smaranda Gheorghiu (Maica Smara) a fost vicepreședintă a Alianței Universale a Femeilor și a ținut mai multe conferințe la Ateneul Român, precum și în țări ca Belgia, Franța, Grecia și Italia. Este autoarea volumelor “Schițe și amintiri din Italia” (1900), “De la București la Capul Nord” (1905), “Schițe și amintiri din Cehoslovacia” (1925), “O româncă spre Polul Nord” (1932). Într-o călătorie pe Valea Prahovei, auzindu-i, în gara din Predeal, pe unii excursioniști bucureșteni vorbind franțuzește, în loc să-și folosească limba maternă, Maica Smara, supărată, s-a urcat în tren, unde a scris următorul catren:
“Jepilor, tu Caraimane, Piatră-Arsă, Vârf-cu-Dor,
Ziceți-le să vorbească în limba strămoșilor;
Limbă dulce…armonioasă, ce-au vorbit-o ei, sărmanii,
Și le-au dat-o moștenire dacii, geții și romanii”.                     Radu Moise

16a   16b Monumente urbane Sinaia
Casă, fosta Casă de Cultură Orăşenească denumire: Casă, fosta Casă de Cultură Orăşenească, cod L.M.I. 2010: PH-II-m-B-16669 adresă: Sinaia, str. Cuza Vodă, nr. 20 datare: sf. sec. XIX  stare bună de conservare.. Pe bune?

You may also like...

Leave a Reply