Visul

Nicolae IOSIFESCU
Membru al Consiliului Local Sinaia, ales pe listele PNL

A fost odată un vis, un vis care putea deveni realitate, mai ales după Marea Schimbare la Față, denumită de mulți Revoluția din Decembrie, şi care nu era altceva decât dorința de libertate a unei întregi generații.
Am fost şi eu unul dintre aceştia, pentru că mi s-a părut firesc să-mi revendic părticica mea de speranță într-o viață mai bună, iar speranța a fost să fie Partidul Național Liberal. Nu cred că are rost să aduc aminte câte partide liberale erau în anii ’90 şi cât a durat până la marea unificare liberală despre care unii spun că nici acum nu e gata. Important este că speranța într-o societate românească liberă şi prosperă o reprezenta PNL. Asta până când şi-a dat cu stângul în dreptul şi a lăsat drum liber spre putere stângii social democrate, care bineînțeles că nu a stat pe gânduri şi repede de tot a trecut la fapte. Cine se face vinovat de pierderea speranței – asta este altceva, important este însă că acum parcă s-ar întrevedea totuşi o mică luminiță la capătul tunelului, chiar dacă nu ştie nimeni unde duce de fapt acel tunel. Ştim cu toții că principalul adversar al stângii a fost repede populat, cam imediat după reînființare, cu numeroşi indivizi ce aveau ca principală sarcină măcinarea din interior a partidului Brătienilor. Se pare că în bună măsură au reuşit. Totuşi, după 27 de ani, PNL-ul dă semne de revigorare şi îşi revizuieşte conducerea la nivel central. Actualul lider al PNL, ca un liberal adevărat, afirmă citez: „Tiparul politicianului arogant, certat cu adevărul, cu tupeu în loc de curaj, care recită poezii din punctajele partidului, cu informaţii culese din zbor în detrimentul culturii şi al documentării solide, care închide uşile biroului pentru oameni şi răspunde la telefon selectiv, care în loc de argumente foloseşte agresivitatea de limbaj, care nu ia pulsul străzii şi ştie să umble doar în limuzine cu geamuri fumurii, nu va mai avea loc în PNL.” Nu degeaba noi românii spunem că peştele se împute de la cap, necazul este că se curăță de la coadă. Tare aş vrea să-l văd pe realesul local deschizând uşile biroului său, răspunzând la telefon şi renunțând la aroganța cu care ne-a obişnuit. Este frumos şi chiar de apreciat ce ne promite noul lider al PNL-ului numai că se va lovi de micii lideri locali care au reuşit să facă din localitățile pe care le administrează nişte feude pe care le revendică ca fiind proprietăți personale şi la care nu vor să renunțe nici în ruptul capului. Evident că aş vrea să văd principiile democratice ale liberalismului dominând viața administrativ-edilitară a urbei noastre, numai că deocamdată la noi domină despotismul şi nepotismul. Este încurajatoare perspectiva ce vine dinspre conducerea PNL, numai că schimbarea produsă la vârf trebuie continuată la toate nivelurile dacă se doreşte un progres real. Altfel toate bunele intenții nu au cum să se propage de sus în jos şi vor rămâne numai pe hârtie.  Puțină lume ştie, spre exemplu, că la Sinaia ultimele alegeri în cadrul organizației PNL au avut loc în 2009, iar de atunci şi până acum nici prin cap nu i-a trecut realesului să organizeze noi alegeri. Probabil se crede ales pe viață. Chiar dacă astfel de alegeri ar reprezenta o simplă formalitate, nici măcar la atâta lucru nu au catadicsit aşa zişii liberali. Luminița de la capătul tunelului este deocamdată un vis. El poate deveni realitate numai dacă toți membrii PNL vor trage la aceeaşi căruță cu cel care a fost recent ales pentru scaunul Brătienilor. La cum îi cunoaştem, cel puțin pe cei din Sinaia, tare îmi este teamă că luminița se cam stinge. Să dea Dumnezeu să mă înşel, însă de data asta e cam greu. Să auzim numai de bine.

You may also like...

Leave a Reply