Civismul

Nicolae IOSIFESCU
Fost membru al Consiliului Local Sinaia, ales pe listele PNL

Putem observa cu toții, mai ales dacă ne uităm la televizor, cât de nemulțumită este toată lumea de cei care fac politică. Cei mai mulți uită însă să ne spună că aceştia au fost votați de noi şi nicidecum nu s-au aşezat singuri în jilțuri, dar asta e altceva. Este firesc să fim nemulțumiți de aleşii neamului. Problema este că după ce se văd în funcții de demnitate publică, mulți dintre ei au impresia că brusc le-a crescut IQ-ul şi drept urmare le ştiu pe toate, au soluții la toate şi nimeni nu e ca ei. Ei cred că au ajuns în funcțiile respective, vezi Doamne, datorită inteligenței lor native şi nu din cauza sistemului de aranjamente, relații, dependențe şi nu numai, specific nouă românilor şi acutizat în politică. Evident că nici urbea noastră nu face excepție. Personaje care au fost votate şi revotate, dar şi şmecheri aciuiți pe lângă factorii de putere au ajuns să creadă că numai ei ştiu ce e bine şi ce e rău pentru noi, sinăienii. Grav este că a devenit cam greu să ajungi chiar cu prăjina până la nasul lor. Dacă vrei să faci o mică afacere sau dacă vrei să îți găseşti un loc de muncă, vrei nu vrei, te loveşti de unul sau altul dintre ei. Iar după o astfel de întâlnire evident că rămâi cu un gust amar.
În această situație ce e de făcut ? La ultimele alegeri generale absenteismul a fost modalitatea prin care un număr însemnat de români s-au manifestat împotriva politicianismului. Timpul a dovedit că nu este o soluție, ci mai degrabă o greşeală, şi încă una mare. Neprezentarea la vot face ca votul celor ce îşi exercită acest drept să aibă o pondere mult mai mare în rezultatul final. Aşa se face că scopul inițial al protestatarilor se transformă într-un avantaj major tocmai pentru cei împotriva cărora a fost îndreptat protestul. Aşa că această soluție nu e bună. Teoretic, implicarea într-un partid politic important cu scopul restructurării acestuia, ar fi cea mai utilă variantă pentru că ar asana în acest mod viața politică de indivizii care ne fac viața dificilă. Această soluție ar putea reuşi numai dacă un număr semnificativ de mare de nemulțumiți ar intra în politică cu scopul precis de a curăța clasa politică de infecția existentă, însă din nefericire acest lucru este aproape imposibil de pus în practică. Până acum această soluție s-a dovedit a fi mai curând o iluzie.
O soluție poate fi independența politică. Necazul este că independenții pot foarte greu să reuşească în alegeri, întrucât legislația îi defavorizează clar. Partidele politice au legiferat primatul partidelor în ocuparea fotoliilor de aleşi pentru a putea să îşi pună obedienții în funcții. Singura soluție care a dovedit că poate într-adevăr să influențeze deciziile politicienilor a fost manifestația publică. În urma unor astfel de manifestații au căzut guvernele Boc şi Ponta, iar mai recent guvernul a fost nevoit să retragă celebrele ordonanțe.
Prin urmare, acțiunea civică militantă poate avea succes dacă este amplu susținută şi se manifestă intens. Chiar dacă nu există o tradiție de lungă durată la noi, la români, aceasta este de fapt singura formă de manifestare ce aduce întrucâtva cu democrația participativă şi prin urmare rămâne singura alternativă la puterea exercitată discreționar. Acțiunea civică poate îmbrăca destul de multe forme de manifestare şi nu neapărat genul revendicativ sau contestatar. Sunt posibile, chiar de dorit, activități de informare a cetățenilor sau de sprijinire a unor fundații, asociații sau grupuri militante. Implicarea a cât mai mulți cetățeni în problemele urbei ar putea să îi facă pe aleşi să fie mai atenți atunci când alocă banii publici şi mai chibzuiți atunci când îi cheltuiesc. Simpla prezență a sinăienilor la şedințele Consiliului Local îi poate face pe cei ce decid să se gândească mai atent şi să lase deoparte, pentru câteva minute, interesele proprii sau de grup. Prin implicarea noastră, a cât mai multor cetățeni, în problemele urbei, este posibil să îi determinăm pe aleşii noştri să se gândească ceva mai mult la noi, amărăştenii, la care vin din 4 în 4 ani să îi votăm. Să auzim numai de bine.

You may also like...

Leave a Reply