Oglinda…

Călin MILOȘ
Membru al Consiliului Local Sinaia, ales pe listele ALDE

Astăzi nu am absolut niciun chef să scriu despre Festivalul de la Sinaia, de fapt nu prea am idei, m-am cam săturat sincer să scriu și despre “marii” conducători locali (totuși, aici voi face o mică digresiune, când ai probleme cu ego-ul domnule conducător, când ai nevoie de dușmani închipuiți pentru a te simți important, nu ai cum să nu suferi de paranoia și teoria conspirației, nu ești atât de important pentru mine să mă intereseze nici să-ți fac bine, dar nici rău. Pentru mine ești, ai fost și vei rămâne neimportant, caută-ți dușmanii imaginari în altă parte). Cum spuneam, neavând idei, încerc să citesc ceva, poate mă inspir… Luna trecută am primit un cadou foarte important pentru mine, colecția editată cu toate articolele jurnalistice ale lui Mihai Eminescu. O mică parte dintre ele le aveam salvate pe un laptop vechi, însă, toată colecția cu articole… a fost ceva ce sincer m-a bucurat. Dacă le citiți, sigur veți observa puternicul caracter patriotic al marelui poet, viziunea plină de idealuri, toate însă frânte de un lucru, dragostea oamenilor pentru bani și nu pentru oameni, țară, idealuri, Dumnezeu. Dacă mai citiți în paralel și puțin din Caragiale… cred că și dumneavoastră veți vedea ce oglindă clară a societății actuale veți obține. Cred cu tărie că avem o lipsă clară de identitate, de curaj, de caracter, ca și nație, desigur. De ce spun asta, foarte simplu, conducătorii pe care îi alegem sunt practic oglinda societății, desigur că putem fi păcăliți la un moment dat de cineva să-l votăm, însă când văd că aceeași greșeală o făceam și cu sute de ani în urmă, pot să afirm că avem totuși o problemă, nu cred că e nevoie de o opinie a vreunui specialist. Suntem maeștri în a îndura umilințe și a face revoluții sau răscoale o dată la câteva zeci de ani, suntem maeștri în a ne plânge și aștepta în același timp salvatori, suntem maeștri în a lăsa soarta noastră în mâinile altora. Mă uit că tot mai puțini tineri au curajul să facă ceva pe cont propriu, practic să se folosească de resursele specifice vârstei când toți luptăm contra sistemului, acum ne “predăm” însă înainte de a lupta. Asistăm impasibili la distrugerea țării, implicit la sărăcirea noastră, a tuturor, fără însă să ne pese, așteptând aşadar să prindem și noi o mică bucățică din acest jaf. Cred că acel grup infracțional este mult mai mare decât ne imaginăm, cuprinde o mare parte din cetățenii acestei țări.
Referitor la acest jaf, nu-mi vin în minte decât două lucruri, pădurile și Delta Dunării. Tot ce înseamnă furtul din păduri și deltă, este dictat de o cerere a pieței. Este extrem de ușor pentru un stat să depisteze cine creează această cerere pentru furt, extrem de ușor când ai atâtea servicii. De asemenea, poți găsi și oamenii care ajută furtul. Când totul este putred și toți se protejează între ei, nimeni nu mai poate face ceva în afară de societatea civilă, printr-o implicarea activă. Din păcate, la noi, se protejează unii pe alții…
Ar fi foarte bine ca românii să înceapă să fie solidari contra celor ce ne fură atât viitorul nostru, cât și al copiilor noștri, vânzând țara pentru șpagă.

You may also like...

Leave a Reply