O lecție de viaţă ce trebuie neapărat învățată!… -Interviu cu compozitorul Marius Cristi Popa, consilier local oraș Comarnic-

Vasile Ioan CIUTACU
Moto: „Trăind în cercul vostru strâmt / Norocul vă petrece, / Ci eu în lumea mea mă simt / Nemuritor și rece.”  Mihai Eminescu
De regulă, nu mă entuziasmez prea ușor mai ales când e vorba de politicienii de astăzi. Dar sunt fericit, pentru că azi domnul Marius Cristi Popa a acceptat să-mi acorde un interviu… Sunt în dilemă: cu ce să încep? Cu personalitatea lui marcantă de compozitor atât de apreciat de interpreții de muzică ușoară, de criticul muzical Octavian Ursulescu, as în acest domeniu? Sau cu faptul că a avut curaj să sară de pe cal, cum se zice, și să se arunce în bătălia asta politică fără de capăt, meschină, deprimantă, dărâmătoare de țară și de neam?
În fine!… Domnul Marius Cristi Popa este un politician tânăr, care s-a săturat de ce vede în societatea românească, în politichia acestei nații. Și cu toată ființa și puterea tinereții lui nu concepe să-i fie indiferent pe lângă ce realități greu de închipuit trece. Trecem!… Este un personaj care nu acceptă în niciun chip să fim atât de ignoranți, de ipocriți cu soarta noastră unde geamătul istoric al românului de bun simț însângerează timpul. E un om cu caracter ferm, integru, pus pe zidit și nu pe demolat…
Politica pentru Marius Cristi Popa nu este un prilej de înavuțire, de jegmăneală la drumul mare, de păcăleală sau minciuni și vorbe aruncate în vânt… Urmându-l, copiii noștri, vor fi demni că ne poartă numele prin imensa eternitate în care rămân ca pietrele de hotar, doar urmele învingătorilor. Și este netemător pentru că știe că niciodată curajul nu însemnă moarte. Ci viață pentru viață!
                                                ***
V.I.C. Domnule Marius Cristi Popa, v-am deschis poarta, și vă multumesc că m-aţi primit, în niciun caz pentru a “omorî timpul”, vorba fascinantului personaj  Moromete. Ci din dorința de a mai schimba o vorbă despre timpurile astea, despre soarta Comarnicului de astăzi în așa fel încât discuția noastră să fie un fel de deget pe rană. Să fie o dovadă pentru cei care mai încolo vor fi curioși să știe despre astea vremuri. În atari condiții, ce ziceți, pornim la drum? 
M.C.P. Eu zic să pornim!
V.I.C. Vă mulțumesc!… Atunci să-i dăm bice!… Dar până vom detalia cum arată lungul început al veacului XXI la “trecerea” lui prin Comarnic pe sub fantastica dar inutila pasarelă metalică ce pur și simplu sugrumă centrul orașului, ca să râdem puţin, aș vrea să știu cine ești dumneata domnule Marius Cristi Popa?
M.C.P. Înainte de toate mă consider un om simplu, un comărnicean get-beget din neamul lui “Bucea” și a lui “Petre a lui Drăgan de pe Față”. Apoi nu uitați că locuiesc în acest oraș în care am crescut, am copilărit, am învățat și unde trăiesc alături de familia mea. În acest oraș care, domnule, de multe ori nu mă lasă să dorm, venind peste mine ca un copil ce vrea, sărmanul, să fie luat de mână…
V.I.C. Pentru că ne-am cunoscut într-un mod mai aparte, aș dori să detaliați acest lucru! 
M.C.P. Eram la Radio “România Actualități” în studioul domnului Andrei Partoș, în emisiunea foarte cunoscută ”Psihologul de la miezul nopții”, în data de 25 ianuarie 2014, alături de marea artistă Marina Voica. La un moment dat, în jurul orei 1 a.m., am primit mesajul dumneavoastră “Bravo, Cristi!…”. Nu m-aș fi gândit că un comărnicean de-al meu ascultă o emisiune de așa anvergură drept pentru care m-am bucurat foarte mult! Eu vă cunosc de-o viață chiar dacă dumneavoastră nu m-ați știut…
V.I.C. Domnule Marius Cristi Popa, culmea, sunteți un compozitor de valoare și nu-mi ascund nedumerirea pentru care motiv ați intrat în politică, din moment ce se știe că artiștii, în general, nu se amestecă în treburi de genul acesta?
M.C.P. Păi nu v-am spus!… Port după mine ca pe un copil orașul Comarnic oriunde   m-aș duce, domnule. În fond, m-am săturat ca această localitate să fie una de batjocura unora, cu toate că este așezată pe frumoasa Vale a Prahovei. Şi de aceea am intrat, atentie!, fără să fiu tras de mânecă de nimeni, în Partidul Mișcarea Populară, organizație pe care am înființat-o de la zero în Comarnic. Ajutat de alți comărniceni cu suflet curat, oameni ce vor binele acestei localități, comărniceni care și ei la rândul lor nu au mai făcut politică niciodată! Domnule Ciutacu, atunci totul a venit peste mine, aşa, ca un val, mai ales că într-o democrație, fără politică nu se poate face nimic!
V.I.C.  Acum, la un an și jumătate de la alegerea dvs. în funcția de consilier local din partea P.M.P.-ului, vă pare rău de gestul pe care l-ați făcut  în 5 iunie 2016? Și dacă da, de ce? Și dacă nu, de ce?
M.C.P. Da, îmi pare rău, deoarece căruța la care m-am înhămat se mișcă foarte greu și vina asta ne aparține tuturora. Am constatat cu uimire un fapt dureros, comărniceanului nu prea îi pasă de ce se întâmplă în jurul lui! Dacă nu trăiam această experiență, vă spun cu mâna pe suflet că nu aș fi înțeles nici eu ce se întâmplă cu adevărat în administrația noastră locală. Cu alte cuvinte este foarte ușor să privești meciul de pe margine și să critici cu mâinile îndesate până la cot în buzunare.
V.I.C. Vă rog să caracterizați actualul Consiliu local din care faceți parte că, Dumnezeule, nu există pădure fără uscăciuni! 

M.C.P. Pentru mine activitatea de consilier local fiind nouă, la început m-am hazardat și am crezut că toate ușile sunt deschise spre orizont, dar din păcate, treptat, mi-am dat seama că lucrurile nu stau chiar așa. Domnule, am constatat că unii consilieri pur și simplu zac în scaunele cosiliului de zeci de ani, fără a avea vreun proiect, mulțumindu-se doar, ca să mă exprim aşa, puțin ironic, să se trezească din somn numai când își exprimau întotdeauna votul favorabil, indiferent de situație. De luat aminte pe viitor tuturor celor care au dreptul la vot să caște ochii bine pe cine aleg. Mi-aș dori ca pe viitor să nu se mai aleagă liste, ci individual.

V.I.C. Credeți că toată funcționărimea din primărie și dvs., consilierii locali sunteți de fapt salariații comărnicenilor plătitori de taxe și impozite? Accentuez, “patronii” suntem noi, cei mulți! E clar lucrul acesta? Și mai pronunț încă o dată, adevărul exprimat mai înainte, ca să fie limpede, că e momentul ca și cetățenii orașului să conștientizeze această fundamentală caracteristică a unei democrații câștigate la noi, românii, prin tragica și, în același timp, condamnabila vărsare de sânge din ’89.
M.C.P. Bineînțeles că da!… Și mă repet: Bineînțeles că da!…
V.I.C. Am fost prezent la mai multe ședințe ale Consiliului local și am observat că, într-adevăr, este o colaborare benefică între executiv și legislativ. Sunt de apreciat unele dispute “mai aprinse”, între conducerea primăriei și unii consilieri, între consilieri, că numai așa, prin dialog se ajunge la niște rezultate bune așteptate de comărniceni de atâta amar de vreme. Cu alte cuvinte, atmosfera din cadrul ședinţelor Consiliului local este una vie – dacă-mi permiteţi. Mă înșel cumva?
M.C.P. Domnule Ciutacu, întrebând și eu pe vechii consilieri care acum nu mai sunt, am dedus că ședințele de consiliu din anterioarele mandate, durau circa 15 minute ele fiind de fapt deja aranjate înainte ca acestea să aibă loc. Numai unul, din păcate, făcea opoziție! Acum cred că ceva s-a schimbat și prin dialog se hotărăște, cu adevărat, în bine,soarta orașului. Aceste ședințe, aveți dreptate, sunt ceea ce trebuie, dar ar fi cu mult mai interesante dacă cetățenii ar lua parte la ele, că doar e viaţa lor în joc!
V.I.C. Știu că sunteți inițiatorul unor proiecte viabile pentru Comarnic: strângerea de semnături pentru “prăbușirea” definitivă a oribilei pasarele metalice din centrul orașului, a construirii unui sens giratoriu DN1 zona “Piața Comarnic” bifurcație cu cartierele Poiana și Ghioșești, înființarea unui parc la intrarea în Poiana, construirea unui pod nou de trecere, punct “La Moara Veche”, ținerea lunar, începând cu octombrie 2017, a unui turneu de șah “Cupa Comarnicului” deschis tuturor șahiștilor din țară, cât și înființarea unui cerc de șah în cadrul Clubului Copiilor. Câtă înțelegere ați găsit pentru realizarea lor din partea Primăriei cât și a Consiliului Local?
M.C.P. Nu vreau să cred că sunt un “Don Quijote” din Comarnic. Toate aceste inițiative pe care le-am propus legislativului au fost întoarse pe toate fețele în Consiliul Local și în unele cazuri am găsit înțelegere atât din partea Primăriei cât și a consilierilor. Vreau să vă completez: ultimul turneu de șah ținut în 16 decembrie 2017 a fost omologat de Federaţia Română de Șah. Nu vreau să mă laud, dar prin aceste turnee de șah cred că numele orașului Comarnic a început să fie luat în seamă de toți șahiștii români, și nu sunt puțini. Orașul Comarnic nu mai figurează acum pe hartă decât ca o “oaie neagră” privind nebunia traficului supraaglomerat de pe DN1, parcă fără de sfârșit. Mai luați în calcul și faptul că m-am zbătut ca ședințele de consiliu să fie înregistrate video și transmise on-line cu toate că nici la ora actuală nu e ce trebuie și nu se ține cont. De asemenea, am tot insistat să se întocmească și să primim și noi consilierii procesele verbale ale tuturor ședinţelor de consiliu, lucru care până la urmă s-a și realizat.
V.I.C. Apropo, de demolarea monstrului metalic din centrul orașului de ce, Dumnezeule, nu se face nimic? Domnul Botoacă fost „staroste”, afirma că: “această pasarelă e PROVIZORIE, pentru 1AN!”. Construcția ei a fost terminată, dacă nu mă înșel, conform AVIZULUI FAVORABIL nr.6629/7/08.2013 al primăriei emis pentru “Autorizația de construire a pasarelei pitonale peste DN1” în centrul Comanicului, prin luna septembrie a aceluiași an. Deci în septembrie 2014 fostul primar ing. Botoacă Dorian Vasile putea să dea ordin ca această pasarelă să fie ștersă de pe fața pământului… Puțin i-a păsat de acest lucru! Primarul interimar s-a făcut că nu o vede. Am convingerea fermă că noua conducere a primăriei nu așteaptă ca predecesorii ei tancurile sovietice din al II-lea război mondial să o facă tot una cu pământul, ori pe Prefericitul Patriarh Daniel ca să-i cânte prohodul.
M.C.P Și eu sper la fel, pentru că această pasarelă nu a îmbunătățit cu nimic fluidizarea traficului pe DN1!
V.I.C. Cum sunteți tratat de către colegii dvs. din consiliu: drept un adversar politic căruia trebuie să-i luăm gâtul, ori sunteți admirat pentru principiile clare, pentru obiectivitate, pentru caracter și pentru inițiative? 
M.C.P. Consider că eu îmi fac datoria față de comărnicenii mei, iar restul nu mă interesează!
V.I.C. Știind că sunteți membru în Comisia de Cultură din cadrul Consiliului Local ce puteți spune despre activitățile culturale desfășurate pe perioada de când sunteți consilier?… Își merită leafa consilierul cultural din cadrul primăriei? Ați fost invitat la aceste “manifestări” sau s-a făcut ușor abstracție de dvs.?
M.C.P. Da, fac parte din comisia de cultură! Dacă au fost desfășurate aceste activitivități de care dvs. vorbiți, mie nu   mi-au fost aduse la cunostință. Poate că de acestea știe numai Președintele Comisiei de Cultură (prof.Letiția Găgenel), cu toate că acestea consider că trebuiau discutate împreună. Știu doar că la așa zisa “Casa de Cultură” elevii își desfășoară anumite activități îndrumați de instructructori remunerați de primărie. Legat de întrebarea privind salariul consilierul cultural, știu că acesta a fost mărit odată cu al tuturor celor din primărie. Nu știu dacă și activitățile culturale s-au înmulțit. Cred că un raport de activitate lunar, că tot ați adus aminte de atribuțiile tuturor salariaților ar fi imperativ necesar ca să cunoaștem și noi consilierii ce şi cum…
VA URMA

You may also like...

Leave a Reply