MIHAI HARET. Debutul publicistic

Partea a XX-a

Numele lui Mihai Gold (Haret) apare pentru prima dată în scrisele turistice la finele primului deceniu al secolului, între “turiştii de forţă” conduşi de “profesorul nostru de carpatism”, Nicolae Bogdan*1. După un an, M. Gold publică ghidul În munţii Sinaei, Rucărului şi Branului, lucrare suscitînd, îndeosebi în perioada interbelică, un deosebit interes.

“Cea dintîi călăuză bună şi completă a unei regiuni a vechiului regat.”*2
“Cartea care va inaugura literatura turistică modernă, concepută pe coordonatele ghidului complet (text, fotografii, hartă, informaţii auxiliare).”*3
“Mihai Haret este autorul celui dîntîi ghid montan din literatura noastră turistică.”*4

Contrar, N. Baticu i-a contestat lui Mihai Haret paternitatea cărţii de debut, socotindu-l, la 26 de ani, prea tînăr pentru o realizare atît de complexă. Pretenţia este întărită de faptul că pînă la sfîrşitul zilelor sale, M. Haret nu a mai dat nici o lucrare pe măsură. S-a vehiculat pînă şi numele adevăratului autor: Nicolae Bogdan. Nu împărtăşim acest punct de vedere; chiar dacă “Moş Nălucă” pare să fie la originea multor informaţii din ghid, el nu a întocmit şi nici măcar nu a avizat lucrarea înainte de tipar, eventualitate în care ar fi depistat cu uşurinţa cunoscătorului multe din erorile textului. Un important izvor de informaţii l-au constituit pentru M.Gold cele 48 de titluri din bibliografia existentă la sfîrşitul volumului. În acest sens, este vădită inspiraţia autorului (decurgînd structura similară a materialului) din lucrările Din Plaiul Peleşului, 1893, de Ion G. Babeş şi Sinaia şi împrejurimile, 1903, de Alex. Găleşescu*5. “Preţios concurs” au oferit de asemenea inginerul Iosif Sângeorzan, conducătorul circumscripţiei silvice din Sinaia a Eforiei Spitalelor Civile, şi directorii fabricii de hîrtie Buşteni, fraţii Carol şi Samuel Schiel. Un alt segment al documentaţiei este legat de bunăvoinţa unor colaboratori precum Nicolae Bogdan, N.N. Turnescu, George Sutzu, Petre I.Gold, Tita Eftimiu, Demetru Turnescu, Mihai Stamate, Puiu Zorilă, profesorul Costică Georgescu şi alţii. În cazul zonelor mai puţin cunoscute din Bucegi şi Piatra Craiului, informaţiile se datorau unor călăuze ca Butmăloi şi Gh. Marin Văsîi, respectivi ciobanilor din zonă. Un aport decisiv în ce priveşte Leaota, Piatra Craiului şi Iezer-Păpuşa au adus lucrării lui M. Gold (Haret) învăţătorii D.D. Polexe (Porceşti), I. Ştefănescu (Rucăr), Ion Grigorescu (Comarnic), Dim. Râpeanu (Predeal), Iosif Catrinescu (Dragoslavele), Dumitru Bulmez (Fundata) şi Gh. Marincu (Zărneşti).
Avînd în vedere bogata listă de colaboratori, se pune întrebarea care a fost aportul lui M. Gold la realizarea pomenitei lucrări. După opinia noastră, el doar a însăilat, cu incontestabilă migală, informaţiile furnizate de alţii. Într-adevăr, autorul scrie că “am parcurs regiunea descrisă […] de nenumărate ori şi în toate sensurile”. Mai mult, o pretenţie asemănătoare (“făcute de noi”) vizează şi ture din abruptul Caraimanului şi Coştilei: (CONTINUAREA IN EDITIA TIPARITA)

You may also like...

Leave a Reply