MIHAI HARET. 1916-1923

Partea XXII

După 1918, cele legate de turism reprezintă principala preocupare a lui Mihai Haret. Ca şi pînă atunci, el nu are o profesiune anume, dacă facem abstracţie de obligaţiile decurgînd din exploatarea viilor Haret de la Valea Călugărească (a căror producţie pare să-l fi scutit de probleme materiale deosebite*1).
Acum, Mihai Haret militează pentru înfiinţarea unei asociaţii de turism, “Hanul Drumeţilor”, al cărui preşedinte va fi desemnat. În această calitate, probînd între altele spirit de organizare şi o remarcabilă tenacitate, el depăşeşte greutăţile primilor ani şi face din această grupare (transformată ulterior în Turing Clubul României) cea mai puternică asociaţie românească de turism. Urmînd de asemenea tendinţa epocii, Mihai Haret abordează problemele legate de protecţia naturii, într- o serie deschisă cu articolul “Parcurile naţionale din România”*2.

În 1924, Mihai Haret publică două cărţi. Prima dintre ele, intitulată “Castelul Peleş”, tratează în amănunt despre reşedinţa de vară a familiei regale. Este o lucrare fără îndoială interesantă, dar mai puţin legată de mersul pe munte. Cheltuielile legate de realizarea acestei lucrări au fost următoarele (în lei): 79 263, factura tipografică (5 000 ex.); 2 000, fotografieri în castel; 10 000, călătorii diverse la Sinaia, bacşişuri etc.; 909, 60, cheltuieli poştă pînă la 1 februarie 1924. Aceşti bani fuseseră acoperiţi astfel: 10 000 lei împrumut de la soc. Hanul Drumeţilor: 10 000 obţinuţi pe reclamele urmînd să apară în carte, iar restul de autor. În privinţa veniturilor, se preconiza ca ele să aparţină în totalitate lui M. Haret, în vreme ce “Hanul Drumeţilor” urma, pe lîngă returnarea împrumutului, să primească “eventual cîteva cărţi”. În aceeaşi şedinţă a Consiliului de Administraţie în care au fost comunicate lista de cheltuieli expusă mai sus, Vasile Teodorescu s-a oferit să scrie o lucrare despre Peştera Ialomiţei, la preţul de 3 500 lei / 3 000 exemplare a cîte 16 pagini. A fost aprobată însă contrapropunerea lui Mihai Haret, “Valea Ialomiţei şi Peştera Ialomiţei”, 16-32 pagini, 2 fotografii, în care scop autorului i-a fost aprobat un împrumut de 10 000 lei, din eventualul beneficiu al cărţii el urmînd să primească 50%, Centrala “Hanului Drumeţilor” 30% şi secţia Bucegilor 20%. Finalmente, lucrarea s-a numit “Peştera Ialomiţei şi Casa Peştera”. Castelul Peleş şi Peştera Ialomiţei şi Casa Peştera sînt ultimele cărţi publicate de Mihai Haret, care în restul vieţii a oferit tiparului articole, broşuri ori simple note… (CONTINUAREA IN EDITIA TIPARITA)

You may also like...

Leave a Reply