Colaborarea cu Radu Ţiţeica din 1926-28

Partea a XXIII-a

În 1926, tînărul Radu Ţiţeica a alcătuit un articol despre Valea Gălbenelelor, pe care, dornic să-l publice în Anuarul Bucegilor, l-a expediat spre avizare preşedintelui Turing-Clubului. Tot atunci, l-a informat pe M. Haret că posedă o hartă a abruptului Caraiman-Coştila, pe care o voia de asemenea tipărită. Iniţial (20 septembrie 1926), recenzentul a găsit “foarte bun” articolul. Cu o menţiune: “De ce Valea Gălbenelului? Eu am auzit pe Jilipeanu Valea Gălbenelelor, de la floricelele de munte numite gălbenele”. Cînd articolul, rescris conform cerinţelor tipografiei, i-a parvenit pentru a doua oară, M. Haret l-a găsit “interesant”. Aprecieri de acest gen vor fi fost măgulitoare pentru tînărul student, dar trebuie spus că ştiinţa despre abrupt a preşedintelui T.C.R. era neînsemnată, iar în cazul Văii Gălbenelelor chiar nulă. Drept dovadă, în schiţa însoţind lucrarea Peştera Ialomiţei şi Casa Peştera se fac referiri şi abruptul prahovean situat la sud de Valea Cerbului. Zona este brăzdată de o mulţime de fire de multe ori fără legătură cu realitatea. Sînt menţionate văile Mălinului, Albă, Seacă (a Caraimanului), Carierelor, Seacă (a Jepilor), Comorilor (un singur fir). Exceptînd această ultimă vale, în restul abruptului sînt indicate patru cote (una în Coştila, două în prejma Tîrlei Berbecilor şi una indicînd Claia Mare. Posibilitatea ca M. Haret sa fi dobîndit informaţii noi în domeniu după apariţia lucrării Peştera Ialomiţei şi Casa Peştera este exclusă: “din vara 1924, adică de cînd cu turingul şi cu casa Peştera, am uitat că mai există aceste minunate locuri” (scrisoare către R. Ţiţeica, 24 oct. 1926). Pentru a nu-şi trăda lacuna, M.Haret a tratat sub alt unghi problema: “Urmăresc cu mare perseverenţă chestiunea toponimiei Carpaţilor scîlciată de multe ori şi greşit interpretată de însuşi cei la care te-ai aştepta mai puţin […] Bietul moş Bogdan fostul meu profesor de carpatism şi tovarăş de excursiuni, cunoştea denumirile munţilor cum le cunosc ciobanii; fără nici o raţiune. La fel se întîmpla şi cu biata Bucura Dumbravă, care zicea că «Valea Jepilor» se numeşte «Valea Iepei» de la iapă femininul calului şi cîte alte bazaconii de astea aş putea cita. La fel Butmăloiu, care şi el e departe de a cunoaşte nomenclatura după cum ne-am aştepta de la un vechi cutreierător al Bucegilor. Singur Jilipeanu cunoştea mai exact denumirile. El mi-a spus mie de Valea Gălbenelelor. Da, e exact. Se zice Valea Mălinilor, nu V. Mălinului… Bazat pe consideraţiile de mai sus sînt de părere să rămînem la titlul de PRIN VALEA GĂLBENELELOR…” iar titulatura de capitol va fi EXCURSIUNI GRELE ÎN BUCEGI
Titulatura aceasta deschide un capitol, care sper va deveni din ce în ce mai mare şi mai important în viitoarele anuare ale Bucegilor […] Anul acesta d-ta cu articolul dumitale faci începutul; e posibil să pun şi eu o excursie […]
Aştept cu mare nerăbdare harta Caraimanului şi Coştilelor: va fi ceva minunat pentru anuarul nostru […] Încă o dată îţi mulţumesc pentru ea. Voi căuta să o scot cît mai frumoasă […] Imediat ce o voi primi – o dau la desenator…” (CONTINUAREA IN EDITIA TIPARITA)

You may also like...

Leave a Reply