Iubim Sinaia! (I)

ZIAR DE SINAIA este un ”spaţiu” de exprimare liberă, iar răspunderea pentru cele afirmate revine exclusiv autorilor în cauză. Redacţia şi colaboratorii nu îşi asumă responsabilităţi pentru punctele de vedere formulate de alţi contributori.

Un articol de Doru CERNESCU

Desigur, nu se poate spune că nu, doar că aici s-au „muls” în ultimii 10-12 ani zeci de milioane de euro. Da, stimaţi sinăieni, sau dacă vreţi o evaluare şi mai exactă aproximativ 50 milioane, şi e puţin? Pentru „preacinstiţii” ce tot ameninţă în stânga şi în dreapta cu procese de calomnie, totuşi le dau un reper. Aceşti bani nesimţiţi şi venetici (că am spus-o, nu e vorba de lei, ci de euro), nu s-au putut căra dintr-odată cu basculanta din bugetul primăriei, ci an de an, sustrăgându-se prin supra-supra majorarea lucrărilor de investiţii, prin favorizarea firmelor „câştigătoare”, prin realizarea parţială a proiectelor, dar şi acolo unde s-a mai făcut câte ceva, s-au uzitat materiale şi materii prime de cea mai proastă calitate şi fără să se ia în calcul evoluţia comunităţii. Astfel, dacă cineva, măcar din curiozitate, intră pe oricare zonă de investiţii a oraşului Sinaia şi ca din întâmplare se mai uită şi peste un normativ de lucrări, va constata că cele afirmate se şi adeveresc, dar nu mi-aş permite să susţin că în proporţie de 10%, ci de 99,99%, ceea ce e marja de toleranţă între un ales cinstit şi unul… mai puţin, nu? În acelaşi context, am spus-o şi se poate constata, inclusiv de către „D-nul” D.N.A., că aceleaşi firme (probabil doar întâmplător), au realizat lucrările (chiar dacă uneori, încă din perioada de garanţie, s-au dovedit a fi deficitare), dar au continuat „specializându-se”. Şi e drept, că pentru câţi bani au încasat le-au şi făcut, nu? Totodată, chiar dacă pe proiecte apar înlocuite şi reţelele de canalizare, acestea nu s-au înlocuit nici pe jumătate, dar şi dacă intră în programul de reabilitare cu bani europeni (ca şi apa dealtfel), s-au realizat cu mult, mult sub cotele normalităţii. Mai exact s-au realizat la dimensiunile avute anterior, când Sinaia avea doar 5000 de locuitori (cu 50-60 ani în urmă). Aşadar, nu numai că nu s-au supradimensionat în raport cu populaţia actuală, dar nu s-a luat în calcul nici dezvoltarea (adică măcar dublarea utilizatorilor în următorii 50 de ani), de aceea ce intră pe o parte, se devarsă pe alta. Şi acest fapt se poate constata şi după o ploicică mai serioasă, nu după averse, aici e problema, dar nu e singura. Desigur, şi tot aşa ca din întâmplare, credeţi că s-a făcut în ultimii 50 de ani vreo numărătoare a colectorilor apei pluviale şi vreun calcul al debitului ca să se ştie cât ar fi trebuit să fie (ca dimensiune finală) tuburile de canalizare pe care se mai deversează şi altceva în afara apei de ploaie, pentru ca la capacitatea maximă acestea să nu refuleze pe străzi? Vă spun eu că nu. Pe de altă parte s-au uzitat tuburi casante şi subţiri, ba adesea spre cămine am văzut că sunt montate coturi la 90 de grade, ceea ce iar nu era normal, existând riscul obturării rapide. De asemenea, (aşa cum s-a întâmplat şi pe Aosta, dar şi pe Schiori şi în mod cert nu doar acolo), în perioada șantierului se găseau în cămine bolovani, resturi de beton (bucăţi) şi chiar borduri, care la prima ploaie mai serioasă cu fost antrenate pe tuburi. Şi ne mai mirăm că avem mai mereu probleme cu lucrările în cauză? Totodată la APĂ, da, la apă, s-au uzitat către consumatori (în mai mult de 50% din cazuri), coturi ce s-au montat DEASUPRA coloanelor principale, numai că acestea (coturile) aveau aproximativ 2 mm grosime (în „carne”), ceea ce la o presiune normală a stratului de pământ de deasupra riscau să se rupă, cu atât mai mult când aceasta era înzecită de greutatea unui camion. Vedeţi de ce la noi, acum, o să avem în permanenţă pierderi, avarii şi un şantier neîntrerupt? Dacă s-ar fi lucrat fără traversări şi fără să se regăsească în zona carosabilului (adică mergându-se pe stânga-dreapta doar în zona trotuarelor), cu materiale suficient de rezistente şi cu responsabilitate şi cinste, da, am fi avut lucrări fără probleme, măcar pentru următorii 50 de ani. Dar de ce să se facă bun şi ieftin când se poate scump şi prost? Desigur, remarcaţi că nici nu am spus că dacă s-ar fi montat şi în canale betonate acoperite cu dale (pentru un acces uşor în cazul avariilor), problemele multe şi mari s-ar fi putut evita. Dar aşa e la noi, un lucru bun nu se poate face din cauze ştiute, cu toate că la câţi bani s-au cheltuit pentru lucrările proaste acestea se puteau realiza şi placa cu monezi de câte 2 euro pe întreaga arie desfăşurată, nu? Reţineţi totuşi că şi aceste lucrări s-au realizat în mare parte cu bani europeni (din acest motiv ne-am înregimentat la Hidro Prahova), că altfel păţeam precum câmpinenii, rămânând pe dinafară. Totuşi, chiar şi în condiţiile date, puteam să cerem (evident, autorităţile, nu noi) ca măcar să se respecte normele de calitate a apei, dar probabil că cei ce ne reprezintă nu mai beau apă de mult. Cum, necum, ca o paranteză deschisă pentru autorităţile locale şi regia de apă, solicităm să ştim pe ce durată s-a „antamat” contractul de afiliere a Sinăii la respectiva, în ce condiţii şi care au fost clauzele contractuale. Nu de alta, dar plătim apa ca şi cum s-ar desaliniza din mare, cu toate că raportat la calitate – respectiv calcarul şi clorul ce ni se oferă odată cu produsul – suntem cu mult sub normalitate.
Revenind la problemele trecute şi viitoare mai consemnez următoarele:
1. Centrul (până spre Gura Pădurii), aşa după cum se ştie, s-a realizat cu bani europeni.
2. Reţelele de apă şi canalizare (în mare parte) s-au realizat tot cu bani europeni.
3. Blocurile sociale şi A.N.L…. cu bani guvernamentali. Ce a mai rămas? Ditamai parcurile de joacă pentru copii, asfaltările şi reparaţiile curente…, ba nu, au mai rămas telegondolele şi dotarea transportului local, investiţii ce – dublate valoric aşa cum de fapt au şi fost, numai ultimele – au ajuns la aproximativ 30 milioane euro (o bagatelă), de unde s-a tras numai jumătate din bani, că dacă în alte părţi s-a realizat cu jumătate din valoare, nimeni nu îi obliga să accepte dublul.

CONTINUARE ÎN EDIȚIA VIITOARE

You may also like...

Leave a Reply