Comunitatea lor şi… problemele noastre?

Un articol de Doru CERNESCU

ZIAR DE SINAIA este un ”spaţiu” de exprimare liberă, iar răspunderea pentru cele afirmate revine exclusiv autorilor în cauză. Redacţia şi colaboratorii nu îşi asumă responsabilităţi pentru punctele de vedere formulate de alţi contributori.

Dacă ne uităm peste ordinea de zi a şedinţelor de consiliul măcar din ultimele trei mandate constatăm că noi, sinăienii, contribuabili de rând, nu am fost buni decât pentru achitarea taxelor, „săracii” aleşi spetindu-se cu munca şi cu împărţirea a tot şi toate. De aceea se cade să îi şi onorăm cu deplină odihnă prin zone cu mai puţine tentaţii şi grade, lăsându-le libertatea să-şi scrie „memorii”, fiecare cu fiecare, în funcţie de aport şi participaţiune, nu? Totuşi, până atunci se cuvine să inventariem şi „micile” probleme rămase, nu de alta dar dacă tot nu s-a făcut bilanţul realizărilor după fiecare mandat, s-ar putea ca spre final să reiasă că şi astea s-au luat în calcul, drept pentru care, volens-nolens, îl vom mai vota pe alesul prim încă şi încă, ce contează că pomenile şi plimbările s-au sponsorizat tot din bugetul comunităţii? În acelaşi context mai precizez că şi dacă multe dintre cele neîncepute ori neterminate au mai fost abordate în trecutele numele ale publicaţiei noastre, iar acum le reluăm, asta nu înseamnă că avem memoria scurtă, când o facem tocmai pe considerentele invocate mai sus, abandonându-le când se vor rezolva. Astfel, ţinem să reamintim iubiţilor noştri aleşi că printre altele mai au şi obligaţia asigurării unui „climat sănătos” pentru toţi, indiferent de opţiunile politice, iar în cadrul acestuia intră şi viaţa fără pericole şi cheltuieli inutile. Şi când spunem fără riscuri nu ne gândim doar la arborii uscaţi ce străjuiesc mai toate căile de acces din urbe ori din afară, ci şi la celelalte multe alte pericole ce ne pândesc la tot pasul, de la „dezmembrarea” zidurilor ori a imobilelor părăginite care în mod voluntar s-au lăsat de izbelişte, ca după un timp să se poată demola, invocând tocmai şubrezenia dinadins provocată, când cu mult mai puţină cheltuială se putea menţine în circuitul viu-economic (a se vedea Păltinişul, Liliana, Silva şi câte altele), imobile care puteau deservi societatea ori comunitatea fără beneficii până depăşeau aşa-zisa recesiune, până la multe altele ce ne pot veni dinspre politic, indiferent de culoare. Aşadar, ce ziceţi domnilor „gospodari”, chiar e mult prea grea sarcina ce apasă pe umerii dumneavoastră? Dacă e aşa, daţi-o jos ori uşuraţi-o rezolvând şi problemele, că doar ăsta vă e rostul. Sau chiar credeţi că v-am ales doar pentru a vă ajuta să scăpaţi de sărăcie preluând pe mai nimic totul, ori pe aproape, din avuţia locală? Reţineţi, misiunea dumneavoastră nu era să vă relaxaţi şi fizic şi material în mandatele în care aţi fost aleşi, ci să vă puneţi materia cenuşie la treabă zi şi noapte în folosul comunităţii. Voi lăsa totuşi nu posteritatea, ci chiar pe cei ce v-au votat să vă judece şi voi reveni strict la „obiectele” sau, mai bine zis, obiectivele prezentului articol care, printre altele, se „preocupă” şi de „siguranţa” cetăţenilor care e, dar… nu e. Astfel, prima măsură, nici prea costisitoare, nici prea complicată, se rezumă la iniţierea unui „proiect” care să ia în discuţie defrişarea controlată a tuturor arborilor de orice fel (uscaţi sau doar îmbătrâniţi) care prezintă pericole pentru cetăţenii urbei (fie că se regăsesc în apropierea imobilelor ori a căilor de acces) şi prin cădere pot provoca distrugeri sau chiar accidente. Da, domnilor aleşi, printre altele aveţi şi obligaţia asigurării bunurilor şi vieţii semenilor, iar această obligaţie cuprinde toată aria de gospodărire, inclusiv cimitirul unde, aşa după cum se vede (dar nu se face) se află 15-20 de brazi care trebuie defrişaţi, mai mult de jumătate putându-se secţiona cu drujba ancoraţi fiind (evident partea ce se desprinde) în macara, iar ceilalţi ancoraţi de elicopter, aşa cum s-au plantat stâlpii de susţinere ai telegondolei chiar dacă operaţia va costa câteva zeci de mii de euro. Sau, în funcţie de ce firmă e agreată să execute lucrările în cimitir se mizează pe un front de lucru mai extins în cazul prăvălirii brazilor peste morminte? Desigur, răuvoitorii vor susţine că nu avem fonduri, dar asta chiar nu ar fi o problemă. Şi să vedeţi de ce. Dat fiind că Sinaia „Foraibăr” are în custodie şi cimitirul, dar e societate comercială, evident că achita Statului aproape jumătate din încasări. Dar în cazul în care nu va mai avea beneficii pe acest sector direcţionându-se toate către lucrările mai sus menţionate, numai cu diferenţa pe cel mult doi ani, se poate acoperi cheltuiala, dar se va mai recupera o sumă considerabilă şi din vinderea masei lemnoase (ca lemn de foc), aşa că există mijloace, numai bunăvoinţă să fie. În acelaşi context, va mai rămâne de recuperat contravaloarea tăierii lemnului ce va rezulta din celelalte sectoare mai înainte precizate, şi această operaţie autofinanţându-se prin vânzarea „productului” rezultat, bineînţeles în cazul în care arborii se găsesc pe domeniul public, în celelalte cazuri fiind somaţi proprietarii să-şi onoreze obligaţia, fie o vor face pe propria cheltuială, fie o va face primărie contra cost, ori contra produs, şi aşa zice-se am mai scăpa de o problemă, nu credeţi?

You may also like...

Leave a Reply