Dreptatea maselor

Marea noastră problemă nu este parvenirea la frâiele puterii a unor oameni de genul Dragnea, Dăncilă, Tăriceanu, Tudorel Toader. Aşa merge istoria – la putere nu ajung numai oameni de valoare. Marea problemă este existenţa, printre noi, într-un fel de anonimitate perversă, a unor mase de oameni gata să-i urmeze, să-şi ofere serviciile, să preia posturi, să propage teoriile false ale noilor stăpâni. Stai cu vechiul tău prieten la o discuţie şi afli că tocmai s-a întors de la mitingul contra statului paralel. Acelaşi prieten care, când vă întâlneaţi la o bere, îţi povestea cât e de scârbit de politică şi că nu vrea să mai audă în veci de aşa ceva. Mergi la un grătar cu nişte foşti colegi, oameni care se dau democraţi, europeni etc şi brusc, după ce s-a băut suficient, îl auzi pe câte unul că nu se uită decât la Antena3 şi, dacă ar putea, l-ar împuşca pe Soros. Poate că îţi închipui că ai argumente să-i contrazici: nu ai niciunul. Pentru că aceşti oameni sunt gata să-ţi explice azi că A=B şi mâine că A≠B, după cum le spune lor Nicolicea, sau Gâdea. Pentru ei, orice fel de argument de-al tău este nul de la bun început, îl consideră din capul locului doar o dovadă că tu cauţi să mistifici realitatea prin vorbe. Logica lor alunecă mai mereu pe lângă inferenţele corecte, pentru a ajunge la aberaţiile care le dau acestor oameni satisfacţii interioare de genul „i-am zis-o, i-am făcut-o, eu sunt mai deştept, argumentele mele sunt imbatabile” şi tot aşa. Politicienii au nevoie de indivizii ăştia ca de aer. Pentru că numai cu astfel de oameni pot face din alb negru şi viceversa, numai folosindu-i pe ei obţin voturi, cu sprijinul lor fac abuzurile pe care le poftesc. Cu oameni din ăştia, gata să-şi vândă şi sufletul pentru o ciorbă. Masele au întotdeauna dreptate, se zice. Dar vai şi amar de vremurile în care masele care au dreptate sunt încolonate în spatele unor analfabeţi funcţional, cum se întâmplă azi în România.

RSB

You may also like...

Leave a Reply