Realitatea paralelă

O întrebare importantă este cea legată de ascensiunea liderilor iliberali în estul Europei, în Turcia, în America, în Venezuela şi, iată, în România. De ce ajung astfel de lideri să înflăcăreze masele? De ce sunt votaţi în pofida faptului că au un comportament dictatorial? Ce anume le vând ei alegătorilor, ce fel de promisiuni? Unul dintre răspunsurile posibile este că Putin, Erdogan, Trump, Orban, Maduro şi ceilalţi le oferă oamenilor o poveste despre întoarcerea la trecutul de aur. Trump a candidat cu sloganul „Make America Great Again”. Putin, cel supranumit Ţarul, promite şi chiar reuşeşte să transforme Rusia într-o mare putere economico-militară, cum era în vremea Cortinei de Fier. Viktor Orban nu se sfieşte să prezinte, la întâlniri bilaterale cu alţi premieri europeni, harta Ungariei Mari, care cuprinde Transilvania. Erdogan conduce Turcia încet încet către renunţarea la statul laic şi întoarcerea la modelul islamic-naţionalist. Cât despre ai noştri, e suficient să remarcăm sfidarea pe care o practică PSD-Dragnea la adresa Uniunii Europene, pentru a înţelege că modelul propus de Europa nu le convine. Vă mai amintiţi de Vadim Tudor şi mesajul lui fundamental, luat de la Petru Rareş „vom fi iarăşi ce-am fost şi mai mult decât atât”? Acesta este, chiar dacă nerostit, mesajul actualei puteri de la Bucureşti. A doua întrebare extrem de importantă este următoarea: de ce sunt oamenii receptivi la astfel de poveşti ale întoarcerii la vechile epoci de aur? De ce nu dau de pământ cu dictatorii iliberali şi nu votează cu ambele mâini întoarcerea la democraţie, la statul de drept, la liberalism? Răspunsul este simplu: le este teamă de schimbare. Şi atunci cel care le vinde poveşti despre trecut are câştig de cauză în faţa celui care le vorbeşte despre viitor. Din acest punct de vedere, masele nu pot fi învinovăţite. Ele sunt formate din oameni simpli, cu educaţie lacunară, care ştiu un singur lucru: le-a fost bine cândva, când statul le dădea un loc de muncă şi puteau lua salarii indiferent dacă munceau sau trişau. Ori acum li se cere muncă reală, îi văd pe unii acumulând averi şi se simt nedreptăţiţi. În acest punct, în loc să aleagă drumul dificil al luptei pentru a câştiga mai mult, se întorc către trecut şi spun „înainte era mai bine”. Şi în timpul ăsta, vorbesc despre salariile mari din Germania, fără să poată înţelege că prosperitatea nemţească se datorează exact muncii reale a oamenilor într-o economie liberală. Dar dacă masele nu pot fi învinovăţite, cu totul altfel se pune problema când vine vorba despre cei care se transformă, din diverse motive, în vectori ai minciunii iliberale, ai manipulării abjecte. Oameni care pentru un avantaj oarecare sunt gata să preia mesajele celor care se menţin la putere prin manipulare şi exploatarea fără milă a nostalgiei celor mulţi faţă de un trecut care li s-a părut mai bun. Din păcate, numărul acestor vectori ai minciunii este, în România, însemnat. Îi vezi scriind prin ziare, vorbind la televizor, sunt travestiţi în oameni de afaceri, manageri, politicieni, jurnalişti – cu toţii câştigând o mulţime de bani exact de la cei pe care-i manipulează ordinar făcându-i să creadă că problemele importante ale ţării sunt altele decât cele reale. Din cauza lor, o mulţime de români cred că ar trăiesc prost pentru că Băsescu a zis că demisionează în 5 minute şi nu a făcut-o, SRI a semnat protocol cu DNA, Kovesi a fost în sufrageria lui Oprea, Iohannis a vândut copii, Soroş acţionează din umbră, ambasadorul american se bagă unde nu-i fierbe oala şi toate celelalte care constituie dovada peremptorie a faptului că vectorii minciunii pesediste, fie ei sau nu membri de partid, construiesc orwellian, fără să aibă nicio problemă de conştiinţă, o realitate paralelă.

RSB

You may also like...

Leave a Reply