Vrei să fii şi tu milionar?

pamflet cu… mintea odihnită

Cele două personaje alese de noi astăzi pentru concursul ”Vrei sa fii şi tu milionar?” nu au case, nu au maşini, nu au venituri fabuloase… Cu alte cuvinte, nu sunt milionari! Motivul pentru care i-am ales, totuşi este următorul: niciunul din milionarii Sinaiei, ne referim la cei tineri şi proaspeţi, nu ar fi ajuns milionar fără contribuţia acestor doi perfecţi, dar totuşi mărunţi, slujbaşi ai interesului public… Au intrat în lumea funcţionarilor exact (spunem asta cu mare precizie) la data la care a intrat, de exemplu, şi tânărul Panait… evoluţia lor fiind cu totul alta. Câtă vreme Oprea nu a făcut nimic altceva decât să fie un servitor al comunităţii locale, cei doi au fost cei care i-au amintit şi l-au ajutat să declare asta din când în când…

La fel ca iobagii din vechime, cei doi s-au bucurat totuşi de tratament uman din partea şefilor direcţi… Ambii amândoi beneficiază de posturi călduţe, linişte şi pace. În schimb devotamentul este absolut… Numai strănută un pic şefii lor (şi au o grămadă) că băieţeii din imagine au şi răcit… cuvintele mărunte ale şefilor sunt Legi organice pentru cei doi. Dacă ştii răspunsul la pseudoîntrebările pe care le-am adresat, înseamnă că vei avea toate cunoştinţele pentru a îţi angaja oameni în drumul tău spre ”milion”!

După ce s-au convins că nu încalcă Legea Tăcerii, Legea de fier a muntelui şi alte directive şi sarcini locale, cei doi au răspuns instantaneu şi corect, semn că ei şi gândesc şi muncesc la fel de repede… Nouă ne-au adus aminte de un citat din Nicolae Filimon…

Între slugi (feciori) există de mult timp un fel de ierarhie, întocmai ca cea din clasele boierilor: boier este marele ban, tot boier este şi pitarul şi şetrarul; dar banul şi cei de seama lui şed la masă cu vodă, pe când boierinaşii cei mai mici tremură de frig prin săli sau aprind ciubuce boierilor celor mari. Feciorii de pe la boierii cei mari, plecând de la această regulă de distincţiune, ocupau în paturi locurile cele mai bune, iar ceilalţi şedeau unul lângă altul, înghesuiţi ca sardelele în butoaie. Feciorul banului X… după ce umplu ciubucul stăpânului său şi se înfăşură în giubeaua îmblănită cu samur, tot a stăpânului său, se trânti în pat cu nepăsare şi începu a fuma ca un cadiu. Feciorul vornicesei G… întoarse maloteaua stăpâne-sei pe dos şi se îmbrăcă cu dânsa, apoi, după ce făcu un fel de pernă din şalul şi sanguliile ei cele de mare preţ, puse capul pe dânsele şi se lăsă în braţele somnului.

You may also like...

Leave a Reply