“Decât cu prostul la câştig, mai bine cu deşteptul la pagubă” – proverb popular –

Pavel Georgini

ZIAR DE SINAIA este un ”spaţiu” de exprimare liberă, iar răspunderea pentru cele afirmate revine exclusiv autorilor în cauză. Redacţia şi colaboratorii nu îşi asumă responsabilităţi pentru punctele de vedere formulate de alţi contributori.

Deunăzi, la o discuţie cu un amic alături de care îmi beau ceaiul din când în când, am fost întrebat dacă sunt de acord cu legea “fără penali în funcţii publice”. Pentru că aveam deja o opinie formată despre mascarada “fără penali în funcţii publice” făcută de USR şi susţinătorii corporatişti ai unei mişcări politice care nu există,   i-am răspuns că nu sunt de acord cu aşa ceva. Din păcate, atunci când oamenii sunt contrazişi, au tendinţa de a nu asculta sau de a-şi găsi de lucru. Dar pentru că tema a stârnit interesul tuturor celor de la masă, am realizat că lozincile imbecile şi simpliste, de tipul “Corupţia ucide!”, nu au făcut niciun bine societăţii noastre, să nu uităm că pe acest tip de lozincă a căzut un guvern care a reuşit să managerieze o tragedie precum cea de la Colectiv şi pe cadavrele acelor copii s-a suit la putere un guvern care ulterior nu a fost în stare să managerieze nici măcar o situaţie relativ simplă, cu doi mari arşi, amândoi fiind trimişi în Bulgaria, unde au şi murit. Lozincile sunt bune în marketing, când vrei să vinzi aceeaşi marfă ca şi concurentul tău şi imaginea contează. Din păcate este dovedit că marketingul a făcut ca de cele mai multe ori să fie preferată imaginea în locul calităţii. În politică însă, lozincile pot produce daune iremediabile sau chiar tragedii. Un exemplu în acest sens este chiar această construcţie politică ciudată, numită USR, despre care avizaţii spun că ar aparţine unui serviciu de informaţii. Ei s-au născut, au crescut şi există strict prin lozinci, comportament agresiv şi abuziv, precum şi o agendă paralelă de cea a interesului public. Chiar şi aşa însă, au adepţii lor, iar acum probabil că şi-au mărit numărul de adepţi, fiind singurul partid care s-a exprimat făţiş în favoarea homosexualităţii şi împotriva referendumului pentru familie. Cum este posibil să voteze românii un astfel de partid? Exact aşa cum a fost posibil să voteze nemţii partidul lui Hitler în anii 30, nu este nicio diferenţă. Exact ca şi Naţional-Socialiştii lui Hitler şi USR-ul românesc preia temele importante ale poporului, pe care le redefineşte caricatural şi le transformă în trambuline electorale. După acest mic preambul, necesar înţelegerii poziţiei mele, să revenim la subiectul discuţiei de la cafenea. Tema “Fără penali în funcţii publice” este o temă esenţială, într-o societate măcinată de lupte interne şi de scandaluri de corupţie în toate sferele statului român, de la politică la justiţie. Este o temă de adâncă reflecţie pentru conducătorii principalelor partide din România, cele care au puterea să genereze o legislaţie care să rezolve această problemă. Problema corupţiei nu se poate rezolva prin lozinci sau legi care să ne ducă înapoi în dictatură, indiferent a cui dictatură. O vorbă din strămoşi spune că “Drumul spre iad este pavat cu bune intenţii”. Şi aşa este şi în această situaţie. România nu este în situaţia în care să inventeze democraţia. Din păcate nu este nici măcar în situaţia să copieze ce este mai bun din marile democraţii ale lumii, democraţii vechi şi consolidate de sute de ani. În niciuna dintre aceste democraţii nu există conceptul “fără penali în funcţii publice”. Există anumite tipuri de condamnaţi penal care au interdicţii pentru drepturi civile (inclusiv acelea de a alege şi de a fi ales), dar aceste interdicţii se află şi în legislaţia românească, ba chiar mai drastice decât în democraţii precum cea a Franţei sau a SUA. Asta în condiţiile în care nici în Franţa, nici în SUA nu există problemele de corupţie şi abuzurile demonstrate că există în justiţia din România. Să laşi formarea Parlamentului, a Consiliilor Locale şi Judeţene şi a altor instituţii la mâna procurorilor din România, cred că ar fi cea mai mare greşeală cu putinţă. Cred că ar fi mai simplu să nu mai alegem deloc şi să revenim la formula ceauşistă de numire a conducătorilor locali şi naţionali, doar că de data aceasta nu o s-o mai facă partidul unic, ci un consorţiu al procurorilor, judecătorilor şi generalilor din serviciile de informaţii. Adică, cei care ştiu tot despre toţi şi deci ştiu şi ce-i mai bine pentru noi toţi. În felul ăsta nu mai cheltuim nici sute de milioane de euro cu alegeri, referendumuri şi alte prostii asemenea. Din păcate cu sloganuri imbecile ca cel de mai sus, mulţi oameni de bună condiţie şi cu dorinţa de bine pot fi uşor manipulaţi, cu toţii ne dorim o ţară fără corupţie, dar România a ales în 1989 să devină o ţară democrată. Democraţia presupune alegeri libere, şi dacă printre aleşii noştri există oameni condamnaţi penal, asta este tocmai expresia democraţiei liber exprimate. Pentru că exact asta înseamnă democraţie, să avem libertatea de a alege ce considerăm noi că este mai bine pentru noi. Credeţi că atunci când primarul de la Baia Mare, Cătălin Cherecheş, de la PNL, a fost ales cu peste 70% din voturi, el fiind în arest preventiv, a fost o greşeală care trebuie reparată? Istoria dovedeşte ca Dl Cherecheş este un primar bun, că dosarul fusese fabricat, drept care a şi câştigat definitiv la instanţa de apel. Dacă această prostie de lege numită “fără penali în funcţii publice” ar fi existat, Baia Mare ar fi avut parte de alt primar, şi ştim cu toţii pe propria piele cât de greu este să găseşti un primar bun. Tot acest popor, în înţelepciunea sa, are o vorbă de duh care spune că: decât cu un prost la câştig, mai bine cu un deştept la pagubă.

You may also like...

Leave a Reply