Revoluţia descrisă de un copil

Călin MILOȘ

Membru al Consiliului Local Sinaia, ales pe listele ALDE

ZIAR DE SINAIA este un ”spaţiu” de exprimare liberă, iar răspunderea pentru cele afirmate revine exclusiv autorilor în cauză. Redacţia şi colaboratorii nu îşi asumă responsabilităţi pentru punctele de vedere formulate de alţi contributori.

 

17 decembrie 1989, un bloc cenuşiu din Titan, Bucureşti, şi eu, un copil de 6 ani, care vedea multe femei în scara blocului vorbind în şoaptă despre nenorocirea de la Timişoara. Prea mic să înţeleg în zilele următoare de ce bunica mea era mereu neliniştită, de ce unchiul meu vorbea despre o revoluţie, prea mic pentru ziua de 21 decembrie, când traseul nostru zilnic a făcut să trecem pe lângă piaţă în momentul mitingului, prea mic să aud acele bubuituri îngrozitoare, prea mic să aud primele focuri de armă, să văd un miliţian cum trage spre o femeie… Aceeaşi scară a blocului, acum se umpluse de femei trecute de prima tinereţe care urlau isterice, normal că m-am speriat, am fugit repede în casă   lăsându-mi bunica cu ele, şi am avut parte de o mare fericire, la televizor aveam program… (să mă scuzaţi dacă greşesc şi mi s-au şters din memorie unele lucruri, aveam totuşi 6 ani şi şocul era destul de mare, aşa că este posibil să povestesc 2 zile, 21 şi 22, în una singură…). Urlete, ţipete în tot blocul, oameni panicaţi cum nu am mai văzut, eu stăteam în sufragerie şi-l vedeam pe Dinescu la televizor, este cea mai vie memorie a mea din toată acea nebunie.

CITITI CONTINUAREA IN EDITIA TIPARITA

You may also like...

Leave a Reply