Mii… de scuze!

Doru Cernescu

ZIAR DE SINAIA este un ”spaţiu” de exprimare liberă, iar răspunderea pentru cele afirmate revine exclusiv autorilor în cauză. Redacţia şi colaboratorii nu îşi asumă responsabilităţi pentru punctele de vedere formulate de alţi contributori.   

Aşa după cum aţi constatat, stimaţi cititori, eu (dar nu numai eu), mi-am exprimat clar nemulţumirea nu doar cu privire la suma considerabilă plătită de primăria Sinaia pentru „omul universal” amplasat în rondul sensului giratoriu din centru, la intersecţia cu Aosta, ci şi cu privire la obiectul în sine, ce nu are efectiv nicio reprezentativitate pentru un oraş cu pretenţii şi cu istorie ca al nostru şi nicio legătură cu cei 100 de ani de la Marea Unire…

Da, această lucrare „industrială”, fiind cu toleranţă admisă a se amplasa în Azuga, un oraş cu patru (foste) fabrici sau, hai să zicem, în Comarnic, şi nu o spun ca o jignire ci ca o diferenţiere, doar atât. Ca atare şi dacă autorul şi-ar fi dorit să fie onorat   amplasându-şi tinicheaua în urbea noastră nu era de admis un asemenea afront, cu atât mai mult când ne-a costat cât o garsonieră. Totuşi, veţi spune, dacă îmi menţin punctul de vedere, ce rost ar mai avea şi scuzele? Apoi, cum să nu mă scuz dacă la nici 30 km de noi, mai exact în Câmpina, doar mutarea unei statui dintr-un parc în altul şi realizarea unui soclu au costat 184.794 lei?!? Da, stimaţi concetăţeni, la Câmpina numai fundaţia statuii costa 11.000 lei, iar proiectarea 40.000 lei, aşa că hai să recunoaştem, la noi e loc şi de mai rău, pardon, bine, nu? Vedeţi dar de ce mi-am cerut „scuze”?

Ştiu, vor spune rău-voitorii, că şi pe jumătate era mult, dar când Statul – necuratul, îşi ia partea leului şi din asemenea lucrări, cum să nu li se ridice valoarea? Să mai zică domnii guvernanţi că sunt patrioţi când şi pentru statuile ce îi reprezentau pe eroii neamului căzuţi la datorie în 1916-1918 nu se jenează să ia taxe şi în acest context de ce s-ar jena să ia de la văduve şi orfani? Totuşi, măcar în cazul nostru se putea şi altfel? Cum să nu se poată, când Sinaia reprezintă a doua capitală a României Mari, reşedinţa de vară a Casei Regale?

Ce aţi zice domnilor aleşi dacă v-aş spune să vă fie ruşine că vă mândriţi cu istoria urbei noastre aşa din interes, dar când e vorba să faceţi ceva pentru cei ce ne-au onorat de-a lungul timpului vă eschivaţi, chiar dacă aportul financiar ar fi cu mult mai mic în comparaţie cu ceea ce cheltuiţi de florile mărului?

Pentru a nu avea nicio nelămurire cu privire la cele mai sus afirmate, precizez că în Sinaia musai trebuia să ridicaţi măcar două statui, respectiv una a Majestăţii Sale Regele Mihai şi a doua reprezentând pe cel ce era…, dar nu, chiar se poate să nu ştiţi cine a fost împuşcat pe peronul gării ori vi se pare că i s-ar face o onoare prea mare imortalizându-l într-o statuie? Dacă renunţăm la castronul universal (montând în locu-i o gamelă), ba dacă solicităm sprijin de la Casa Regală şi, de ce nu, de la Consiliul Judeţean, putem să avem şi noi două statui, măcar ca aceea ce o reprezintă pe Regina Maria din comuna Blejoi. Da, edililor, din Blejoi, o comună oarecare, cu oameni adevăraţi, nu reciclaţi şi nici prespălaţi.

Pentru conformitate, dacă nu vă obosiţi prea mult, citiţi ce s-a consemnat în ziarul „Oglinda” din 12 februarie 2019 şi Buletinul Informativ de Prahova, din 01 ianuarie 2019, publicaţii din care am „cules” ce era mai relevant pe tema în cauză, citiţi şi vă minunaţi, dar nu uitaţi că Sinaia nu e doar a voastră, ci şi a copiilor, copiilor voştri. Sau nici de ei nu vă pasă? Totuşi, cu ocazia Învierii Domnului îmi fac şi eu datoria să transmit un „mesaj” românilor, indiferent de care parte a baricadei se află.

Acum, la noua Înviere,

Vă cer români, de ce n-aş cere:

„Să fiţi uniţi, că răbdători

Aţi fost destul, din noapte-n zori

Şi să „eradicaţi” sclavia,

Minciuna şi… neomenia

Hoţia şi multele rele,

Chiar dacă vor să se răspele.

 

Că ţara nu e doar a lor.

Aviz şi voi… cozi de topor,

Şi voi, da voi, slugi cu simbrie

Ce dacă Ţepeş nu învie

Acum, aici, când e opinca

În stradă şi vă vrea „budinca”?

 

Au ce rămas-a ne-nţeles

De ne complacem în regres?

 

Haideţi români, la înviere

Că ţara doar atât vă cere

Umăr la umăr, şi lopată

S-o facem cum era odată.

Iar cei ce vor altcum, să ştie

Că nu e loc de „cumetrie”,

Şi nici de „teste” cu neveste

Rămâne dar să treacă peste.

 

You may also like...

Leave a Reply