„Mintea de pe urmă, dar nu pentru turmă”

Doru Cernescu

ZIAR DE SINAIA este un ”spaţiu” de exprimare liberă, iar răspunderea pentru cele afirmate revine exclusiv autorilor în cauză. Redacţia şi colaboratorii nu îşi asumă responsabilităţi pentru punctele de vedere formulate de alţi contributori.     

 

Da, nu vă interesa, numai că aţi uitat ceva esenţial, şi anume că legiuitorul a statuat fără putinţă de tăgadă că în cazul investiţiilor de valori mari musai trebuie consultaţi şi beneficiarii, adică noi, contribuabilii, şi aceasta cu atât mai mult cu cât beneficiile vor fi incerte şi greu de cuantificat, iar în cazul telegondolei (a doua) când nici prima nu-şi amortiza contravaloarea investiţiei şi cheltuielilor colaterale, era mai mult decât clar că riscul era major, ca atare cei ce şi l-au asumat (fie direct, fie indirect) nu au decât să răspundă pentru prejudiciul creat?

Revenind dar la ceea ce mai urma, adică la parcuri de distracţii, unul chiar s-ar putea realiza (desigur nu în parcul oraşului aşa cum se procedează în vremea din urmă, că un parc trebuie să fie o oază de linişte şi relaxare nu un bâlci), ci în zona telegondolei (la plecare), dacă terenul aparţine comunităţii, pentru că interesul e să se investească în propria ogradă nu în a altuia.

Un alt teren pentru al doilea parc de distracţii se poate localiza pe Cumpătu, iar un al treilea pe firul Izvorului Dorului, dar în ce condiţii rămâne ca aleşii să hotărască, în speranţa că acolo nu vor răsări tot pensiuni, eu oferindu-le soluţii numai când voi avea garanţia că cele ce propun vor fi în interesul comunităţii, nu al stăpânilor. Desigur, toate acestea, şi nu numai, se pot realiza cu resurse (atrase, împinse ori de mijloc), da domnilor, adică uzitând şi rezervele celor pe care îi reprezentaţi, numai cîn în acest caz trebuie întrunite două condiţii, şi anume:

– să li se plătească pentru sumele atrase o dobândă cu măcar 3-4% mai mare decât aceea oferită de bănci;

– şi să îi investiţi cu cap, dar şi cu cinste (adică nu vă e cu supărare).

Evident, toate trebuie corelate şi cu „rata de îndatorare”, că dacă avem de plătit mai mult decât se colectează la buget, nu se poate face nimic.

În continuare mă voi referi la „Centrul electoral de pe Furnica”, un spaţiu ce s-ar putea uzita pentru orice altceva, fiind păcat de investiţia ce nu aduce niciun leu la buget, când într-un timp era „centru medicat de urgenţe” ori acum, dacă a ajuns şi sănătatea în sapă de lemn, nu ne mai trebuie nici locaţii? Cert este că ceva, ceva tot trebuie făcut şi până una, alta se poate transforma într-un cenru de specializare pentru ce ce eventual nu ar şti cum se pot cheltui fără folos banii publici, că doar nu o să se specializeze aleşii în Austria şi pentru o treabă aşa de mică?

Un alt aspect despre care s-a vorbit mai puţin se referă la construcţiile, respectiv adăposturile din staţii ce pot intra pe trei direcţii la „discuţii” pentru că s-au făcut din materiale autodegradante (mai punându-se şi acele şipci pe orizontală să ţină zăpada şi ploaia, grăbind degradarea, când se puteau aplica măcar pe verticală. La un asemenea tip de construcţii nu era nici economici, nici scuzabil să se monteze uşi şi ferestre de termopan şi asta cu atât mai mult cu cât „livingul” de patru metri pătraţi rezultat nici nu şi-a găsit utilitatea, chiar dacă se zvoneşte că măcar o parte se vor închiria drept locuinţe de tranzitat cazurile sociale, celelalte uzitându-se ca săli de conferinţe unde noi, electoratul, putem să ne spunem netulburaţi păsurile la alesul ce ne va consilia din tablou.

Rămâne să vedem ce şi cum, dar pentru că nici de „serviţio” nu sunt bune, boschetarii şi patrupedele îşi fac nevoile în spaţiile închis-deschise, de aceea măcar o dată, nu pe mandat, ci pe lună, ar trebui igienizate şi peroanele din staţii. Ba, de ce nu, chiar se pot şterge de praf şi băncile, respectiv „pereţii” până la înălţimea omului, şezând. Totuşi, de ce credeţi că şi la blocurile sociale fără balcoane s-au montat uşi acolo unde nu aveau niciun rost? Hai să vă spun eu. Că societatea agreată (care nu e una oarecare), îşi are deverul din tot ce intră sub umbrela primăriei, rămâne numai ca DNA-ul să aprecieze „profesional” dacă mii de ferestre şi uşi de termopan (ce s-au montat la toate blocurile, şcolile, unităţile sanitare şi chiar la unele locaţii ce se ştia că urmează să fie retrocedate), s-au achiziţionat la un preţ normal sau preferenţial şi dacă era oportună investiţia. Noi ştim cam cum stă treaba, dar e bine să ştie şi cei vizaţi.

Un alt aspect ce ar putea fi avut în vedere la un control „de rutină” al primăriei e că aceasta, fără licitaţie şi fără a avea drept (nefiind înregistrată cu activitate comercială), a achiziţionat mai multe chioşcuri pentru care s-a plătit un sac de bani, dar şi investiţia în cauză s-a dovedit a fi păguboasă, cel puţin cât aceste chioşcuri îşi ţin singure de umbră, pe un spaţiu închis (în zona Cumpătu).

Pe aceeaşi direcţie se încadrează şi chioşcurile octogonale din centru, dar şi cabinele telefonice englezeşti care, la rându-le, nici nu au avut şi nici nu pot spune că şi-au pierdut „obiectul muncii”, dar se degradează, când în locul lor mai puteam face o telegondolă spre Jilava să îi ducă şi pe mai marii ţării (cei ce încearcă să ne scoată din Europa), dar şi pe mai marii urbei care cu tot dinadinsul vor să ne scoată din Sinaia uitând că pentru a rămâne unde sunt mai au nevoie şi de noi.

Trecând şi peste acestea, o altă „problemă” se înghesuie să iasă la rampă, şi mă refer la autostrada Comarnic-Braşov care, după cum se aude (că nu se vede), se mişcă. Da, fraţilor, se mişcă, şi acum în mileniul prezent va fi şi gata că deja s-a ajuns la a suta negociere, nu vă uitaţi că e campanie electorală?

Mai rămâne să se restabilească traseul şi măgarul de Stat să plătească înzecit terenul care – hai să recunoaştem – a fost achiziţionat pe mai nimic de cei ce îi ştiau traseul, ba au mai construit cu de la sine putere şi oarece pe el, dar cum Statul e stat le va plăti şi el la Sfântul Aşteaptă, eventual înregistrându-se ca „acţionari” pe banda vopsită ce separă culoarele, evident când va fi autostrada gata. Şi aşa se cheamă că le rezolvăm pe toate, nu?

Urmarea… va urma.

You may also like...

Leave a Reply