MĂTUŞA TAMARA LA SINAIA? STUPEFIANT! O CASĂ PRIMITĂ CA DONAŢIE DE LA NEPOTUL MULT MAI TÂNĂR!

Sorin Bugan

Ediţie specială dedicată administratorului public al orașului Sinaia, Marian Valerie Panait care, dintre toți politicienii pe care i-am avut până acum, de la Revoluție încoace, este singurul care a primit ca donație o casă, o casă excepțional de frumoasă, în cea mai pitorească zonă a stațiunii…

Această publicație are o istorie, deja, dacă mă gândesc la faptul că primul număr a apărut în toamna lui 1999, când mulți din actuala grupare de forță din politica sinăiană gângureau prin clasele mărunte ale lungilor ani de pregătire… Ei bine, în atâta amar de ani, nu am văzut niciodată ceva care să semene cu ce s-a ”dezvăluit” la ultima ședință a Consiliului local Sinaia relativ la modul cum Marian Valerie Panait a dobândit proprietatea în care deja locuiește de ani buni, de pe Gheorghe Doja și cum a făcut Consiliul local să-și arate supunerea și obediența cesionându-i și terenul pe care este construită superba vilă, primită ca DONAȚIE! DONAȚIE…

PREAMBUL

Prin 2007-2008, când noi scriam ca proştii despre cele două terenuri ale lui Marian Panait, dobândite la niște sume derizorii, atunci când piața imobiliară pur și simplu explodase, când scriam despre mașinile lui modeste (Skoda Fabia) și despre garsoniera lui de la ANL, garsonieră care am înțeles că era puțin diferită de restul garsonierelor ANL, mai ales că era sediul unei firme foarte profitabile, tot a lui Panait, tânărul și gingașul Panait găsește cu cale să ne trimită un drept la replică pe care ne ”provoacă” să îl publicăm pe prima pagină și în care ne ”umple” de respect, în concepția lui… Mare atenție, aveam contractele de vânzare cumpărare ale terenurilor, aveam toate datele societății lui, despre garsoniera ANL știa toată lumea, aveam și poze cu mașinile lui, Panait nu avea nici pe departe atâtea aroganțe în cap pentru că nu avea ditamai funcția de azi și ia citiți, pentru amuzament, ce ne scria nouă băiețașul, textul fiind publicat așa cum ne-a fost trimis, adică fără diacritice și cu foarte multe greșeli:

Domnule Bugan Sorin,

Am inteles mesajul de atac personal pe care l-ati transmis in “Ziarul de Sinaia” la adresa mea. Dupa cateva momente de gandire m-am decis ca este cazul sa pun punct acestui joc murdar pe care il practicati. Ma declar uluit de cum poate un om care mi-a fost prieten sa deformeze adevarul numai pentru a ramane in contact cu lumea politica locala pe care o deserveste cu ardoare.

Din paginile ziarului dumneavoastra ma socheaza un singur lucru: dorinta de a ucide cu orice pret cresterea tineretului in orasul nostru. Pentru oamenii ca dumneavoastra este de ne conceput ca un tanar sa aspire la un mediu mai bun. Sunt convins ca daca ar trebui sa va sustineti maine copilul in viata, ati face tot ce puteti pentru ai fi cat mai bine. Asa au facut si parintii mei cu mine, la ei s-au adunat rudele si apoi au venit aproape si prietenii adevarati. Nu gasesc nici o logica in atacul dumneavoastra, in care ma prezentati ca pe un om rau care nu a facut nimic pentru comunitatea orasului Sinaia. Stiti la fel de bine ca si mine ca ati incalcat legea de drept a fiecarei persoane din aceasta tara: dreptul la intimitate si viata personala. Mai presus de aceasta ati cazut in patima uciderii unui om pentru simplul fapt ca a reusit sa faca o diferenta in acest oras in care crescut si ramas cu orice risc, constient fiind de mizeriile prin care trebuie sa treaca. Nu pot sa nu clarific cateva din neadevarurile pe care le promovati:

–           actele prezentate in publicatia dumneavoastra au caracter personal si contin date cu caracter personal pe care v-ati permis sa le faceti publice. Ma simt foarte bine acum ca imi poate transmite fiecare cititor al dumneavoastra scrisori sau felicitari de ziua mea, avand la dispozitie adresa mea si codul numeric personal

–            cumpararea celor doua terenuri s-a facut intre doua persoane fizice, neavand nimic in comun cu institutia in care lucrez. Acest drept il are, iarasi, orice cetatean

–           pozele pe care le afisati sunt facute in contexte de prietenie, in care am crezut ca exista o regula nescrisa a intimitatii

–            speculatiile dumneavostra nu fac decat sa arunce cu noroi intr-o administratie tanara care a luat taurul de coarne si schimbat viata orasului

–           este evident ca doriti o executie publica numai pentru a ataca actuala administratie locala

Deoarece stiu cum veti reactiona cand veti citi acest drept la replica, si pentru ca se observa din practica ziarului dumneavoastra faptul ca publicati dreptul la replica undeva pierdut intr-un colt de pagina si apoi il comentati mare in trei pagini, va provoc sa aveti un moment de sinceritate si sa il publicati lizibil si mare pe prima pagina asa cum ati facut si cu restul articolelor.

Cu toate ca nu meritati dar  va inchei cu multumesc ,

                                                            Valerie-Marian PANAIT

 Cam aşa se exprima tânărul care ne scotea la zidul infamiei cum că noi alungăm tineretul din oraș, că le luăm șansa de a se afirma, că avem ceva cu administrația ”care a luat taurul de coarne”…

Administrația care a luat taurul de coarne?

            Mărturisesc că aceste cuvinte îmi dau și acum fiori pentru că, indiferent de cultura și pregătirea mea, nu înțeleg nici astăzi, la mulți ani de atunci, sensul lor… Au luptat cu corupția generalizată din instituții, au făcut dreptate tuturor cetățenilor, asta înseamnă? Habar nu am… În schimb, nu pot să nu-mi șterg o lacrimă gândindu-mă la faptul că Panait a rămas în acest oraș ”cu orice risc, conștient fiind de mizeriile prin care trebuie să treacă”… La ce riscuri te-ai expus, Panait? Să nu-ți inunde apa pluvială garsoniera aia de la ultimul etaj și să-ți strice arhiva firmei care are sediul tot acolo? Să nu-ți ruginească pragurile la limuzinele scumpe pe care le conduci din cauza climei umede? Să nu cumva să nu poți ajunge acasă cu MVP-ul din cauza zăpezii mari? Dă-le încolo de riscuri, că la riscurile astea, și multe altele, sunt expuși toți cetățenii… Hai să vorbim, mai bine de mizeriile prin care treci… Parte din ele, cele pe care le cunoaștem, sunt într-adevăr mari mizerii… Am înțeles că toți, dar absolut toți funcționarii publici te iubesc de nu mai pot, la fel ca și toți, dar absolut toți cetățenii orașului… Chestie care ar trebui să-ți dea de gândit… La celelalte mizerii, cele pe care nu le știm, nu putem să facem niciun comentariu… Oricum, indiferent de riscurile și mizeriile de care vorbești, îți spunem noi că viața, pentru tine, la Sinaia nu este chiar așa de rea…

            Ca o paranteză, prezentăm câteva din riscurile și mizeriile la care s-a expus Panait atunci când s-a hotărât să rămână în Sinaia (parte din ele) și să ”apuce taurul de coarne” intrând în administrația publică locală… Dar peste toate tronează, de departe, ”bijuteria coroanei”, o minunată ”viluță” pe strada Ghorghe Doja, proaspăt intrată în posesia domniei lui, vila prin donație, terenul prin slugărnicia Consiliului local Sinaia… Și nu putem să nu admirăm carierele de succes ale tinerilor din Sinaia… Ale anumitor tineri, mai ales cei care au  de-a face cu administrația liberală din oraș…

Când am văzut acest proiect pe ordinea de zi a ședinței Consiliului local Sinaia am rămas puțin uimiți… Uite că cineva s-a hotărât să-și facă ordine în viață… Construcția de pe Gheorghe Doja ajunge, în cele din urmă, unde trebuie… Când am citit cererea înaintată de Panait către Consiliul local, pentru că a fost primul document citit cu atenție, cerere de cesionare a unui contract de concesiune, eram gata să trecem peste rapid… ce subiect de presă poate fi acesta… dar au fost acolo câteva cuvinte care ne-au făcut să mai zăbovim… ”în urma dobândirii construcției edificate pe acesta”… Prețul caselor în zona respectivă este uriaș… pe Theodor Aman este o casă, cam de dimensiunea celei pe care Panait a dobândit-o dar la roșu, scoasă la vânzare cu 350,000 de euro. Puțin mai jos, o vila a fost vândută cu 500,000 de euro… Nu era cazul să devenim atenți?

            Stupoare… Casa a fost primită ca donație… Citim asta chiar în proiectul de hotărâre (anexat), proiect în care se specifică foarte clar că imobilul i-a fost donat domnului Panait… O donație de o valoare uriașă… O donație care nu venea de la cine știe ce bogătaș, ci de la un nepot…. Un nepot al lui Marian Panait… Vom dezvolta puțin ideea pe pagina următoare, dar să revenim la cererea adresată consiliului…

            Din cei 17 consilieri, după cum ni s-a povestit, 16 au fost de acord instantaneu cu cererea, fără să pună nicio întrebare, fără să deranjeze pe nimeni cu nimic… Este un contract de concesiune inițial, din 2013 și două acte adiționale, unul din 2014 și unul din 2017… Niciunul dintre consilieri nu a avut curiozitatea să întrebe nimic, nici măcar valoarea contractului de concesiune, să vadă și ei la ce preț concesionează Panait terenul… Sau la ce se referă actele acelea adiționale la contractul inițial… Vă aducem aminte că, recent, Consiliul local Sinaia a fost extrem de agresiv cu niște concesionari care au pierdut sume uriașe de bani pentru că nu au respectat clauzele contractelor de concesiune… Au pierdut toți banii plătiți (concesiunea fusese achitată integral) pentru că nu au respectat termenul de începere lucrări… Amuzant, nu?             Consilierii au votat orbește, așa cum fac ori de câte ori li se spune… Este momentul să întrebăm dacă ei reprezintă interesele cetățenilor orașului Sinaia sau au cu totul și cu totul alt rol… Nouă ne-ar fi pur și simplu rușine! Noi am atras atenția asupra diferitelor aspecte ale construcției de pe strada Gheorghe Doja încă din 2015… Era ceva ce nouă nu ni se părea chiar bine… Motiv pentru care ne permitem să aducem din nou în atenția publicului pe cel care și-a permis, la o vârstă foarte fragedă, să doneze o ditamai casa aflată într-o zonă foarte frumoasă… Unii muncesc o viață și nu au cum să-și construiască o asemenea casă, darămite să o doneze..

În februarie 2015 am publicat un articol despre un tânăr care, cum spune Panait, aspiră la un mediu mai bun. Sau, mai bine spus, despre casa pe care acest tânăr şi-o construia undeva, pe deasupra stăzii Theodor Aman, pe Gheorghe Doja. O casă pe care noi am prezentat-o, de-a lungul timpului, în diferite faze ale construcției… Era vorba despre Jitaru Ciprian Andrei, un tânăr despre care știm că este nepotul lui Panait… Ei bine, la vremea aceea ne-am interesat mai amănunţit despre acest tânăr şi, fără să dorim uciderea cu orice preţ a creşterii tineretului în oraşul nostru, după cum se exprimă foarte plastic marele Panait, am aflat oarecare informaţii interesante.

Tânărul Jitaru Ciprian Andrei era acţionar la două firme… Surprize, surprize…

Când ai două societăţi, la o vârstă foarte fragedă, după părerea unora, ai toate şansele ca Sinaia să ţi se pară un loc de vis…

Una din ele, cu un nume extraordinar de inteligent, adică CIP INTELLIGENT AGENCY, avea, în 2012, o valoare de piaţă de 283 de mii de euro. Obiectul principal de activitate al acesteia era „activităţi de consultanţă în domeniul relaţiilor publice şi comunicării“.

Ne sună foarte cunoscut această sintagmă, domnule Panait, ţie nu?

Nu ştim de unde a încasat firma asta atâţia bani, mai ales că, în 2012, managerul ei avea 22 de ani, dar ar fi culmea să fie implicat vreun buget local sau vreo campanie electorală, nu-i aşa, domnule Panait?

E ceva de cercetat aici, Panait? Noi oricum mai studiem, aşa, pentru informarea opiniei publice… Încheiem aici, cu precizarea că noi niciodată nu am făcut vreo plângere la vreun organ abilitat al statului, capabil să investigeze dacă lucrurile stau sau nu deasupra sau dedesubtul legii, ne-am făcut datoria și am scris despre suspiciunile noastre… Dacă cineva s-a sesizat, asta nu mai e treaba noastră… Dacă am fi organ abilitat, am pleca de la marile încasări ale societății de care vorbim, am investiga dacă și cum au fost scoși banii din societate, care sunt firmele care au lucrat la imobil și dacă acestea au avut contracte pe bani publici și așa mai departe… Nu învățăm pe nimeni cum să-și facă treaba… Să auzim de bine!

You may also like...

Leave a Reply