Bătaia de joc a autorităţii locale Vila Vlahuţă astupată! La propriu!

Oraşul Sinaia este unul dintre cele mai frumoase oraşe din România din punct de vedere arhitectural. Este locul în care şi-au dat întâlnire concepţii arhitecturale variate şi valoroase. Este și cazul construcției din imagine, vila Arieșul, aflată pe Bulevardul Ferdinand…

Puțini știu că, la sfârșitul secolului XIX, acest imobil a aparținut familiei Constantin Vlahuță, fratele scriitorului Alexandru Vlahuță (1858-1919), care a poposit de multe ori în această casă. Dar ce mai contează, nu-i așa, când la conducerea orașului sunt unii care iubesc Sinaia doar pe hârtie și la televizor?

 Unul dintre marii edili ai orașului spune, în prefața cărții ”Sinaia, orașul elitelor” de Dan Manea că ”un oraș ale cărui valori nu sunt cunoscute rămâne învăluit în umbre, ca într-un film alb-negru din care culoarea a fugit. Nuanțele sunt cele care dau profunzime adevărului, iar Sinaia nu face o excepție de la o regulă simplă: oamenii, mai mult decât timpurile, dau sau șterg conturul orașelor în care aleg să trăiască…”.

Cuvintele, care denotă o mare sensibilitate sufletească, aparțin chiar primarului Vlad Oprea și ne-au emoționat până la lacrimi… pentru că teoria ca teoria, dar practica ne omoară, nu-i așa?

Primarul Vlad Oprea, ”marele arhitect al orașului”, ”singurul care a făcut ceva pentru Sinaia”, l-a uitat pe Alexandru Vlahuță, cel care vorbea atât de frumos despre Sinaia, capitala de vară a țării: ”Atâta sodom de case, care de care mai mândre, cățărate pe brâiele muntelui și parcă nu le vine să-și creadă ochilor… Iar noaptea, când tot orașul strălucește la lumina lămpilor electrice, când cele mai frumoase stele parcă s-au coborât din cer, să dea farmec văii acesteia, Sinaia pare o vedenie din alte lumi. Bucegii se-nalță și o privesc înmărmuriți – un mândru colț de rai animat la poalele lor”.

Se pare că Vlahuță nu este agreat de puterea liberală din Sinaia, pentru că la foarte puțini metri de superba vilă a fost autorizată o construcție…

Cum ai putut, Vlad Oprea să autorizezi o construcție atât de aproape de intrarea principală a unei vile? Pe partea cealaltă există un fel de drum de acces, dar dă chiar în dosul clădirii? Cum ai putut tu, iubitorule de frumos, care spui că simți prezența oamenilor destoinici ai Sinaiei ”în armonia unor străzi, în pasul echilibrat al unor trepte, în ancadramentul sculptat în lemn vechi sau în curba fierului forjat din dreptul unei ferestre” să autorizezi așa ceva? Nu-ți recunoști propriile cuvinte? Sunt tot din prefața cărții arhitectului Dan Manea… Nu le-ai scris tu, că semnătura e a ta?

Revenind la casa lui Vlahuță, cea rămasă fără fațadă din cauza unui zid de delimitare, probabil tot autorizat de personajele la care facem referire, nu ți-au plăcut și aici ancadramentele? Nu ți-a plăcut gardul din fier forjat care înconjura proprietatea și care acum zace aruncat prin niște bălării? Nu ai simțit prezența unor oameni care au iubit acest oraș?

Pentru că ai autorizat această construcție nouă, practic, de două ori… Primul panou de informare zace în curte, dar noi l-am fotografiat și ne atestă că prima autorizare a fost în 2013, tot tu erai primar, cu termenul de execuție de 24 de luni, a doua în 2019… Dacă tot nu au făcut-o pe prima, măcar a doua trebuie să obtureze complet o vilă superbă de sfârșit de secol XIX…

Nu cunoaștem regimul terenului, probabil că nici Consiliul local, dar ar fi foarte trist să fie un teren concesionat de voi, nu? Și foarte penal…

You may also like...

Leave a Reply