Disputa Clubul Alpin Român – ADMIR (II)

LXIX

Reprimirea preşedintelui ADMIR în Federaţia de Turism, în decembrie 1938, a dat naştere unui nou loc de dispută între Udrişte-Olt şi reprezentantul Clubului Alpin:

“Între cei doi s-au purtat, cîteva şedinţe (ale F.S.T.R., n.n.), adevărate dueluri oratorice, fiecare aducînd argumente pro şi contra. Avocatul Nae Dimitriu îşi pleda cauza ca un adevărat profesionist, riscînd adesea «înţepături» la adresa adversarului sau. Udrişte-Olt, bun orator şi el (sic), se enerva însă repede, îşi pierdea cumpătul şi începea să se bîlbîie, spre deliciul asistenţei…” *1

Diferendul afectînd atmosfera de lucru din cadrul întrunirilor şi constituind totodată un nedorit precedent, noul preşedinte al F.S.T.R., consilierul Nicolae Şerbănescu, a semnat curînd următoarea circulară: “În conformitate cu noile statute ale F.S.T.R., în scopul de a preveni disensiunile ce s-ar putea ivi între asociaţiile membre şi pentru curmarea celor existente, urmează a se supune Federaţiei orice litigiu…”

Această măsură nu a afectat decît tonul polemicii C.A.R – ADMIR. La inaugurarea Căminului Alpin din Buşteni*2, de pildă, Vasile Steopoe şi tovarăşii săi se declarau “mîndri că am înfiinţat prima publicaţie româneasca de alpinism, astăzi în al şaptelea an de apariţie regulată”. Afirmaţia a provocat dezaprobarea redactorului admirist, în legătură cu “revendicări cu care nu ne putem împăca în nici un caz […] prin care sînt privite unele fapte definitiv intrate în istoria alpinismului românesc”.*3

După cum  se observă  (vezi  şi convingerea  aceloraşi  că faptele  lor “vor  ocupa  în trecutul  istoric  al alpinismului românesc locul de frunte…”) nu se poate spune că diriguitorii admirişti au fost lipsiţi de o viziune istorică asupra acţiunilor proprii, că au ignorat judecata posterităţii.

CITITI CONTINUAREA IN EDITIA TIPARITA

You may also like...

Leave a Reply