Vine din nou vremea pistei de biciclete suspendate… și a noului spital…

Abia așteptăm vremea promisiunilor electorale aberante, mereu aceleași, pentru că este fascinantă… Este vremea când urciorul merge de foarte multe ori la apă și nu se întâmplă absolut nimic cu el… Așteptăm cu interes aceleași plăci de patefon uzate, aceleași proiecte aberante, aceeași grijă pentru sinăianul de rând, aceleași băi de mulțime…

Rămânem uimiți de sinăienii, unii mai pregătiți, unii mai puțin pregătiți, care se extaziază în fața mărețelor perspective pe care i le îndeasă în creier cel ce se vrea ales, fără să-și dea seama că vorbitorul este mult mai bine îmbrăcat decât acum patru ani, are o mașină mult mai scumpă, o casă mult mai mare și parcă nu îmbătrânește deloc… ascultă cu gura căscată aceleași bazaconii de promisiuni și în cap i se zbate eterna frază:  Și ce dacă fură, măcar va face ceva pentru oraș!

Noi ne-am plictisit foarte tare de pista de biciclete suspendată de pe malul spitalului în centru, chiar și de spitalul de care se tot sparg sticle de șampanie o dată la patru ani și așa mai departe… Dumneavoastră?

You may also like...

Leave a Reply