Cum se cheltuiesc banii publici la Sinaia

Nicolae IOSIFESCU

ZIAR DE SINAIA este un ”spaţiu” de exprimare liberă, iar răspunderea pentru cele afirmate revine exclusiv autorilor în cauză. Redacţia şi colaboratorii nu îşi asumă responsabilităţi pentru punctele de vedere formulate de alţi contributori.

Atunci când se vorbeşte despre administrația publică, de cele mai multe ori, sinăienii nu o fac tocmai favorabil şi asta pe bună dreptate. Majoritatea părerilor sunt date de performanțele edilitare şi cel mai adesea de ce se vede cu ochiul liber. Din lipsa informațiilor sau datorită accesului greoi la informațiile publice, opiniile cetățenilor pot fi deseori deformate, mai ales atunci când în spatele acestor decizii se află chestiuni tehnice care nu sunt la îndemâna oricui.

Aşa se face că la şedința Consiliului Local Sinaia din luna martie 2020 a fost aprobată preluarea apei potabile din sursa subterană Sf. Ana – denumită şi Pescărie – pentru alimentarea lacului artificial situat la Cota 2000 şi destinat alimentării tunurilor de zăpadă din această zonă. Ceea ce nu se spune este că această sursă alimentează, alături de Vânturiş şi Valea Babii, zona înaltă a Sinăii, adică cele două cartiere Furnica şi Tirul cu Porumbei. Această zonă nu poate fi alimentată din sursele supraterane Valea Rea sau Azuga care pot ridica apa doar până la nivelul Mănăstirii Sinaia. Din acest motiv în lunile ianuarie – martie, când debitele apelor subterane scad semnificativ, preluarea apei din captarea Sf. Ana pentru zăpadă face ca alimentarea acestor 2 cartiere să aibă de suferit. Dacă adăugăm şi preluarea apei din aducțiunea Vânturiş pentru tunurile de zăpadă aferente pârtiei Cota 1500 – Taverna Sârbului devine evident că o perioadă de circa 3 luni alimentarea cu apă a zonei înalte din Sinaia nu se va mai putea face nonstop.

Cu toate acestea primarul oraşului Sinaia, interesat mai mult de aspectul comercial – turistic decât de interesele sinăienilor, cu bună ştiință, creează o problemă pentru acest serviciu, public fără să îi pese de consecințe.

Soluția care ar fi putut rezolva problema este una simplă. La circa 100 – 150 m de captarea Sf. Ana se află o captare nefolosită care ar fi trebuit să alimenteze cu apă pârtia de bob. Apa din această sursă nu este poatabilă, însă ar fi putut foarte bine fi folosită la tunurile de zăpadă lăsând astfel apa potabilă la dispoziția sinăienilor.

Probabil, dându-şi seama că a făcut o greşeală, primarul Sinăii a încercat să o repare şi drept urmare a propus aprobării în şedința din luna mai 2020 un proiect de hotărâre, care dădea în administrare la S.C HIDRO PRAHOVA „stația de captare Peleş care va alimenta rezervorul de apă din Calea Codrului”.

Ceea ce nu ştie onor primarul Sinăii este că astfel de captări se decid în urma unor analize a calității şi debitelor minime şi medii derulate pe o perioadă de mai mulți ani.

Decizia sa nu se bazează pe niciun fundament tehnic decât poate pe amintirile din vremea când S.C. PRIVACONS făcea lucrări pe bani publici şi apoi lucrările erau îngropate în pământ.

Captarea la care face referire Hotărârea nr. 86/29.05.2020 este departe de ce ar trebui să fie şi drept urmare necesită proiectare, achiziție şi execuție, adică o căruță de bani publici. La această cheltuială trebuie adăugată şi cheltuiala cu conducta care să ducă, la dorința primarului, apa în rezervorul Calea Codrului unde iarna nu poate ajunge prea multă apă pentru că este luată pentru zăpadă din porunca aceluiaşi primar.

Problema apei din zona înaltă nu este debitul ei ci pierderile din conducte. O astfel de investiție, greşită şi din punct de vedere tehnic şi din punct de vedere economic, nu rezolvă nici pe departe problemele. Din contră, găurile din țevi se vor mări, se vor înmulți, pierderile vor fi şi mai mari, iar problema se va acutiza în loc să se rezolve.

Soluția este una relativ simplă: reabilitarea conductelor. Două astfel de conducte produc pierderi masive. Este vorba despre conducta de oțel care pleacă din rezervorul Sf. Ana – denumit şi Cravata Roşie –traversează drumul Cota 1400, trece prin curtea Jandarmeriei, subtraversează râul Peleş şi alimentează apoi pe stânga acestui râu Castelul Foişor, Pelişor şi Peleş după care fostele grajduri regale – actualmente complexul Bastion – şi complexul Stăvilar. O a doua conductă care generează pierderi mari este conducta de transport ce pleacă din rezervorul Furnica, trece prin spatele Mănăstirii, coboară pe strada Ferdinand şi continuă pe DN 1.

Această conductă a fost reabilitată din punctul „Gura Pădurii” până la intrarea în Buşteni pe o porțiune de 1 Km.

Reabilitarea acestor 2 conducte s-ar putea să coste mai puțin decât investiția propusă de primar însă are avantajul că rezolvă problema apei în zona înaltă pe termen lung.

Aşa se întâmplă atunci când primarul are impresia că le ştie pe toate, iar aleşii locali se înghesuie să îi facă pe plac. Efectul nu este altul decât că se cheltuie un morman de bani publici fără să se rezolve problemele. În mod normal Consiliul Local ar fi trebuit să aprobe investiții numai ca urmare a unei documentații tehnico-economice, în conformitate cu art. 44 din Legea 273 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice locale şi nu pentru că aşa vrea primarul.

Să sperăm că la alegerile ce urmează sinăienii vor alege un primar care să respecte legea şi care să propună investiții numai în baza unor studii amănunțite, în interesul sinăienilor, oprind astfel risipa de bani publici şi cheltuielile nejustificate.

Aşa să ne ajute Dumnezeu !

Să auzim numai de bine.

You may also like...

Leave a Reply