PENTRU SINAIA, orice, oricând, împreună cu oricine, împotriva oricui! MÂNDRIA DE A FI SINĂIAN

arh.Manea Nicolae Dan

De cum terminai urcuşul de pe Orăţii, ajuns la Izvorul Rece, puteai vedea în zare silueta Mănăstirii Sinaia. De fapt silueta Mănăstirii se vedea de peste tot din pe atunci tânăra localitate Sinaia, fiind nu doar un punct de reper, dar şi un simbol inconfundabil.

M-am bucurat să revăd, din centrul Sinaiei, dar şi din parc, apărând discret, silueta turlei bisericii noi a Mănăstirii Sinaia. În sfârşit este înlăturată vegetaţia crescută necontrolat pe dealul Mănăstirii, asigurând prin asta câteva culoare de vizibilitate spre şi dinspre oraş. Aşa cum afirmam mai demult în cartea despre Sinaia, imaginea Mănăstirii trebuie să fie redată oraşului, şi asta se întâmplă acum. Intrarea în incinta Mănăstirii a fost degajată de traficul rutier şi redată pietonilor şi asta e bine. Mănăstirea începe să respire. Acelaşi lucru îmi doresc să se întâmple în toată zona istorică a oraşului. În capătul potecii, denumită ironic “a dracului”, a apărut o platformă belvedere surprinzătoare, care ne face să ne dorim şi altele asemenea. Stând chiar aici, la baza prispei căreia i se spune “prispa lui Nicolae Iorga”, am avut bucuria de a auzi într-o sâmbătă după-amiaza muzica de fanfară răzbătând dinspre pavilionul din parc. A apărut un trotuar nou în lungul străzii Mănăstirii, foarte util pentru turişti şi pelerini. Chiar şi de terenul de tenis din vecinătate văd că se îngrijeşte cineva. Toate lucrurile astea nu trec neobservate. La nivelul întregului oraş sunt aparent lucruri mici, însă ele, adunate, refac nu doar imaginea, dar şi farmecul unei staţiuni de elită de al cărui inestimabil patrimoniu cultural şi istoric ar trebui să fim mereu mândri.

Vedeţi, de la vorbe la fapte e însă cale lungă. Degeaba scrii semnalând tot felul de aspecte, dacă nimeni nu ia aminte ori nu există resursele şi dorinţa de a realiza practic acele lucruri. Am semnalat izolarea Mănăstirii faţă de oraş şi am argumentat acest fapt în scris. Văd acum că se întâmplă ceva în acest sens şi nu pot să îmi ascund bucuria şi chiar mândria că, în calitate de sinăian, am avut şi eu o mică contribuţie la înfăptuirea acestor lucruri.

Vă mărturisesc că nu e prima dată când mi se întâmpla asta.

Despre cele 23 de alei din Sinaia am realizat un material ilustrat pe care l-am trimis Primăriei Sinaia. Pe baza lui, aceasta a găsit de cuviinţă să înceapă lucrări de reparare la câteva alei pietonale. Au apărut coşuri de gunoi, s-au reparat treptele şi s-au montat câteva bănci şi corpuri de iluminat public. Proiectul continuă.

Ideea restaurării capelei Ştirbei am avut-o şi eu şi sunt co-autor la proiectul ei de restaurare. Ca arhitect am făcut şi mai apoi am donat proiectantului de drept releveul acestui monument.

Mă bucur să văd că încep şi lucrările de amenajare a viitorului parc din jurul capelei. Acum ceva vreme am convins o grupă de studenţi de la facultatea de Peisagistică din Bucureşti şi pe profesorii lor să studieze această problemă în cadrul unui proiect de an. Au rezultat 18 proiecte care au fost prezentate şi susţinute public la Casinoul Sinaia. Sunt încântat să constat că multe din ideile studenţilor de atunci se regăsesc în proiectul care se înfăptuieşte azi.

Am gândit un program pentru marcarea monumentelor istorice. Au trebuit să treacă 15 ani de la şedinţa de consiliu în care am prezentat acest proiect, dar până la urmă panouri stradale bilingve au apărut în faţa mai multor clădiri istorice şi prin parcul central. Şi acest proiect continuă.

Eu sunt doar un singur cetăţean. Ce-ar fi dacă 10 sau 100 de sinăieni ar transmite ideile lor către cei care sunt desemnaţi să le asculte, să le analizeze şi să le pună în practică. Cum ar arăta atunci Sinaia? Sunt încrezător că şi sinăienii obişnuiţi, aşa ca mine, au idei. Sunt convis că şi ei îşi iubesc oraşul şi şi-l doresc mai bun, mai prosper, mai frumos. Să-i ascultăm! Împreună putem construi o Sinaie a sinăienilor.

în cadrul campaniei SALVAŢI SINAIA

arh.Manea Nicolae Dan

PS.

Dacă tot sunteţi puşi pe treabă, vă mai sugerez două proiecte legate de Mănăstire despre care, de asemenea, am scris:

Amenajarea parcului guvernantelor (mai bine zis re-amenajarea lui) şi deschiderea acestuia către publicul larg şi refacerea prispei din lemn care asigură trecerea dintre incinta mănăstirii de parcul guvernantelor.

You may also like...

Leave a Reply