Covidul și schiul la Sinaia

Georgini PAVEL – membru al Consiliului local Sinaia

În mod absolut surprinzător, efectul deloc previzibil al pandemiei de covid a fost un sezon de schi absolut excepțional pentru oraşul nostru. Probabil cel mai bun sezon din ultimii 25 de ani. În condițiile în care majoritatea stațiunilor de schi din Europa au fost închise, toți schiorii români obișnuiți să schieze în marile stațiuni din Austria, Italia, Franța sau Elveția au fost literalmente sechestrați în România și obligați să schieze pe Valea Prahovei, la Straja sau în Bucovina.

La această pleașcă pe care ne-a adus-o pandemia a mai contribuit și Bunul Dumnezeu cu o iarnă extrem de bogată, cu multă zăpadă, temperaturi foarte bune și puține zile cu vânt în care să nu se poată schia. Mai mult decât atât, ce ne-am putea dori? Peste toate acestea am avut și șansa de a nu fi carantinați, așa cum s-a întâmplat atâtor orașe din România.

Cu toate darurile pe care le-am primit în această iarnă am fost din nou nepregătiți și demonstrăm din nou că nu suntem în stare să gândim ca niște gospodari, care vor să vadă Sinaia în topul staţiunilor de schi din Europa, ci doar ca niște comercianți mărunți, mânați doar de interese mărunte și meschine. De ce spun asta?

În primul rând pentru că anul acesta am reuşit o performanță de neegalat, am devenit în mod oficial una dintre cele mai scumpe stațiuni la transportul pe cablu din lume, probabil cea mai scumpă. Hai să facem un calcul simplu. Un turist care ar vrea să schieze în weekend pe cele 10 pârtii din Sinaia, are de plătit o cartelă de 120 lei la Teleferic şi una de 170 de lei la Gondolă, adică 290 lei, aproximativ 60 de euro pe zi. Am schiat în cele mai frumoase și mai scumpe stațiuni din Europa, Zermatt-Cervinia, Solden, Kitzbuhel, Aosta, Andorra, St. Anton, St. Moritz, Chamonix-Mont-Blanc, nicăieri nu am schiat cu 60 de euro pe zi, și vorbim aici despre stațiuni pline de milionari în euro, stațiuni care fiecare dintre ele are domenii schiabile mai mari decât toate domeniile României la un loc și în care nu stai nici măcar un singur minut la cozi la gondole, telecabine sau telescaune. Nu mai spun că fiecare dintre aceste stațiuni are zeci de telecabine, telescaune, gondole, instalații de teleschi și babyschi. Adică investiții de sute de milioane de euro. Acolo schiezi cu 40-50 de euro pe zi, fără pierdere de vreme la cozi și fără șansa de a te plictisi de aceleași pârtii, pentru că ai nevoie de minim o săptămână pentru a parcurge toate pârtiile aflate în domeniile respective.

În acele stațiuni am reuşit să contorizez peste 60-70 de km schiați zilnic, fără mare efort, cu pauză de masă, asta înseamnă că acolo te costă aproximativ 70 de eurocenti un kilometru de pârtie pe care ai schiat. În Sinaia, dacă ești norocos, într-o zi fără aglomerație poți face maxim 20 de km de pârtie, adică un cost de aproximativ 3 EURO pe kilometru schiat. Dacă vreun turist ar face socoteala cam cât îl costă un kilometru de pârtie schiat la Sinaia, ar constata cu groază că schiază în cea mai scumpă stațiune de schi din LUME.

Ce se poate face?

Există două strategii în opinia mea. Una este cu efect imediat, care se poate face începând de mâine, doar prin renunțarea la niște orgolii locale meschine, generatoare a situației absolut neverosimile de mai sus. Soluția este unificarea de URGENȚĂ a celor două societăți de transport pe cablu din Sinaia, pe o cartelă unică, care să permită accesul tuturor turiștilor pe toate pârtiile de schi din Sinaia, la un preț decent. Soluția tehnică este deja implementată, nu este nevoie decât ca cele două părți să ajungă la o înțelegere și este evident că partea cea mai interesată și care trebuie să facă cele mai mari concesii este Consiliul Local Sinaia, respectiv Primăria Sinaia, care au în subordine societatea de transport local. Presupunând că se va păstra costul cartelei cele mai scumpe, se va putea schia în Sinaia cu doar 170 lei pe zi, adică 35 euro pe zi, mult mai aproape de nivelul serviciilor pe care le putem oferi și mult mai atractiv pentru anii viitori, când nu va mai exista o pandemie care să țină schiorii sechestrați în țara noastră. Cea de-a doua strategie este pe termen lung, presupune investiții de multe zeci de milioane de euro, construcția unui domeniu schiabil de minim 100 km și transformarea Sinăii într-o veritabilă stațiune de schi.

Eu zic să începem cu ce putem face astăzi, de aceea din acest moment voi face un lobby puternic pentru unificarea tuturor instalațiilor pe cablu sub o cartelă unică și management privat la Gondola Sinaia. Chiar și faptul că am avut peste trei săptămâni de iarnă cu temperaturi sub -7 grade Celsius și nu avem Pârtia Nouă înzăpezită decent, demonstrează în mod irefutabil că este nevoie de o schimbare fundamentală de viziune.

Cu Dumnezeu înainte!

You may also like...

Leave a Reply