Ne batem joc de istorie…

Dacă vila din imagine ar fi fost în Viena, nu ar fi fost într-o asemenea paragină, ar fi fost perfect conservată și mai dădeai și 27 de euro să o vizitezi… Este vorba de fosta vilă Liliana, în mare pericol de prăbușire… Ce este cu această vilă? Cine este proprietarul? Din documentele Primăriei Sinaia aflăm că vila și terenul sunt deținute de o oarecare Niculescu Yvone Helene Constance și că plătește un impozit majorat cu 450 la sută pentru starea avansată de degradare… Dar nu asta e problema…

            Reproducem din cartea domnului Radu Ghica Moise capitolul referitor la această construcție, pentru informarea sinăienilor… Știm că aleșilor nu le pasă…

CONSTANTIN ARGETOIANU la Cazinou, împreună cu Tache Ionescu

            În apropierea Vilei Take Ionescu, pe strada Mânăstirii, la nr.7, colţ cu strada M.Cantacuzino, există o vilă de dimensiuni apreciabile, care în ultimele decenii a fost cunoscută sub denumirea de Vila „Liliana”. Această clădire a fost proprietatea lui Constantin Argetoianu.

            Se spune despre omul politic Argetoianu că a fost un memorialist de mare însemnătate pentru viaţa politică românească din perioada interbelică. El s-a născut la Craiova, era fiul generalului Ion Argetoianu (1841-1928) şi urmaşul unei vechi familii boiereşti din zona Olteniei. Mama lui descindea tot dintr-o familie boierească, a Oteteleşenilor. În amintirile sale, Constantin Argetoianu notează că familia făcea parte din „cel dintâi Argetoianu, despre care avem ştiinţe mai precise, sedarul Constache Argetoianu, care era căsătorit cu cea de-a cincea fiică a spătarului Mihail Cantacuzino, ziditorul Mânăstirii Sinaia. Se crede că familia Argetoianu îşi trage numele de la satul Argitoaia, din judeţul Mehedinţi, unde avea terenuri în stăpânire, prin secolele XVI-XVII.

            Constantin Argetoianu şi-a trecut examenele pentru clasele primare la Craiova, după cum nota el, iar lecţiile şi le pregătea acasă, ajutat de mama lui şi de către cine se mai nimerea. Mutându-i-se familia la Bucureşti, în anul 1881, elevul Argetoianu şi-a pregătit acasă primele trei clase de liceu, sub îndrumarea unor profesori prestigioşi din vremea respectivă. Primele două clase le-a absolvit la Liceul Matei Basarab, iar pe următoarea la Liceul Sfântul Sava.

            La Liceul „Sfântul Gheorghe” a frecventat clasele a IV-a şi a VI-a, ca premiant, printre profesorii săi fiind: Grigore Tocilescu (istorie), C.Istrate (chimie), Duiliu Zamfirescu (limba şi literatura română).

            După absolivrea liceului a plecat la studii superioare în capitala Franţei unde, în urma absolvirii a trei facultăţi şi susţinerii a 177 de examene, a devenit doctor în Medicină şi licenţiat în Drept şi Litere.

            După satisfacerea serviciului militar în ţară, ca medic, s-a dedicat carierei diplomatice, în cadrul delegaţiilor noastre de la Constantinopol, Roma şi Paris.

            După cincisprezece ani a părăsit cariera diplomatică şi a intrat în viaţa politică. Din anul 1913 până în 1918 a făcut parte din Partidul Conservator, apoi a intrat în Liga Poporului, avându-l la conducere pe Alexandru Averescu. Între anii 1920-1921 a făcut parte din primul guvern format de Partidul Poporului. În anul 1924 s-a alăturat partidului alcătuit de Nicolae Iorga, purtând denumirea de Partidul Naţional al Poporului. După o activitate susţinută, a reuşit să unifice opoziţia într-o grupare contra Partidului Liberal. Din aprilie 1931 – mai 1932 a îndeplinit funcţia de ministru de Interne şi de Finanţe, în Guvernul Iorga. În anul 1932 şi-a alcătuit o formaţie politică „Uniunea Agrară” denumită mai târziu „Partidul Agrar”. În timpul dictaturii regale a fost numit consilier regal, prim-ministru (28 septembrie-23 noiembrie 1939) şi Ministru al Afacerilor Externe (28 iunie – 4 iulie 1940).

            Înainte de a deveni proprietarul vilei, Constantin Argetoianu locuia la Hotelul Palas, de unde pleca foarte des la Poiana Ţapului, unde se afla Valentina Lahovary, soţia lui Filip Lahovary, care i-a devenit soţie. Tot în memoriile lui, Constantin Argetoianu mai nota că a participat la o petrecere de la Cazinoul din Sinaia. Aici s-a prezentat un spectacol în două părţi: prima parte a fost susţinută de o trupă franţuzească, iar partea a doua a fost o revistă rimată, scrisă de Grigore Filipescu şi interpretată de domnişoara Berka (prietena lui Grigore Filipescu) care făcea parte din colectivul celebrului cabaret „Pie qui chante”, din Paris. După spectacol, Argetoianu descrie seara petrecută în compania lui Take Ionescu, a lui Grigore Filipescu, a „domnişoarei” Berka şi a altor persoane importante.

            În ultima jumătate de secol vila lui Constantin Argetoianu a fost folosită drept casă de odihnă, apoi tabără şcolară şi spaţii pentru alimentaţia publică.

You may also like...

Leave a Reply