- un nod în gâtul puterii locale.
LXXIV După cum indică şi titlul, lucrarea de debut a lui I.I.Dunăreanu cuprindea şi o parte dedicat Pietrei Craiului, similară ca tentă cu restul volumului. “Casa Diana-Valea Padina Închisă (Brîul Caprelor, n.n.)-Creasta Pietrei Craiului. Timp necesar: 5-6 ore, la care...
Cîteva aspecte legate de formaţia profesională a lui I.I.Dunăreanu părăsesc doar aparent cadrul lucrării de faţă. Către jumătatea secolului el se recomanda în scris “profesor”, titlu ce îi va fi recunoscut în ultimii ani de numeroase persoane, atît verbal, cît...
LXXI “În Gazeta Sporturilor din 18.02 a.c. a apărut o informaţie emanată de la conducerea asociaţiei ADMIR, cu privire la desărcinarea şi înlocuirea subsemnatului din funcţia de secretar general […] şi de redactor al revistei Buletinului Alpin. Pentru restabilirea adevărului...
LXVIII În paralel Udrişte-Olt a fost calificat drept “unul din cel mai abili «regizori», cunoscut în lumea alpină pentru bîlbîielile proprii şi figurative care îl caracterizează, cuprins în ultima vreme de un adevărat delir de grandomanie, dublat de o predispoziţie...
LXVII În Buletinul informativ al secţiei ADMIR-Bucureşti se află şi următoarea menţiune, aparent neînsemnată: “Primul număr al anului viitor [dorim] să nu ne mai afle în această haină …” Promisiunea avea să fie respectată, I.I.-Dunăreanu şi colegii săi dobîndind o...
LXVI De planuri ambiţioase nu pare să fi dus I. Udrişte-Olt lipsă nici înainte de 1935. După cooptarea în echipă a lui I.I.-Dunăreanu conducerea asociaţiei vădeşte însă o conştiinţă de sine deadreptul exagerată, permiţîndu-şi de pildă să ignore sugestia unor...
LXV Hărţi În condiţiile în care Bucegii constituiau principala atracţie pentru asociaţiile turistice ale vremii, ADMIR şi-a îndreptat atenţia spre zone montane mai puţin cunoscute: Piatra Craiului, Iezer-Păpuşa sau versantul sudic al Făgăraşilor. Dintre acestea, un deosebit interes a fost...
LXIV Excursii ADMIR a organizat un mare număr de excursii colective (poate un record în materie), desfăşurate în munţii Bucegi, Piatra Craiului, Iezer-Păpuşa, Făgăraşului. Iată un tabel al acestor acţiuni: an nr. excursii dintre care în abrupt Bucegi participanţi...
LXIII Odată preluate frîiele ADMIR, în 1934, echipa lui Ion Udrişte-Olt a acţionat cu multă energie pentru punerea în practic a ţelurilor asociaţiei. Noul preşedinte nu a disperat excesiv de retragerea echipei N. Dimitriu. Pierderea valorică era incontestabilă, dar cum...
LXII Cum, de la nivelul crestei atins, I. Trandafir explorase locurile din amonte, ieşirea chiar pe întuneric în Brîul Mare al Coştilei s-a făcut fără mari emoţii. În brîu, după ce doi dintre tovarăşi au coborît pe Scoruşi pentru a...
LXI La 8 august 1935, avînd alături de această dată pe Leova Stolear, Al. Beldie a pornit să atace muchia nord-estică a colţului, care părea să ofere mai multe şanse de reuşită. Cum însă două tentative desfăşurate pe flancul dinspre...
Vizita alpiniştilor cehoslovaci În vara 1934, Direcţia Presei din Ministerul Afacerilor Străine a solicitat C.A.R. însoţitori pe munte pentru un grup de alpinişti cehi, membri ai Societăţii academice cehoslovace de turism. Turele au avut loc în Bucegi, în Făgăraş şi...
Pentru sezonul de vară al anului 1934, comitetul C.A.R. plănuia următoarele premiere: Hornul Ascuns, vîrful Picătura şi Ţancul Uriaşului, Colţul Bălăceni (Făgăraş), precum şi unele cercetări în Bucşoiul. Prima escaladă a Ţancului Uriaşului*1 are loc la 29 iunie 1934. În...
LVII Curînd după fuziunea Grupării Alpine cu ADMIR, între Nae Dimitriu şi ceilalţi membri ai comitetului au izbucnit fricţiuni. Doctorul Dumitrescu aprecia activitatea energicului avocat, dar ca preşedinte dorea să şi-o subordoneze, limitîndu-i totodată influenţa. În replică, Nae Dimitriu, deşi...
LVI Porţiunea inferioară a Firului Vertical al Gălbenelelor este urcată pentru prima dată la 28 august 1933, de către echipa Nae Dimitriu, Gh. Frim, Ştefan Vasiliu şi Ion Şincan. Acest horn aproape continuu, pe care ob- servaţiile de la distanţă...
LV Pînă la acea dată Beldie*1 şi prietenii săi întreprinseseră cercetări în Jepi, Coştila şi Moraru, rezultatul lor – text şi hărţi – fiind popularizat în Buletinul Alpin*2. Legat de aceste explorări, dacă rutele din Jepii Mici (cu excepţia Feţei...
