Category: ISTORIE

0

MIHAI HARET. 1916-1923

Partea XXII După 1918, cele legate de turism reprezintă principala preocupare a lui Mihai Haret. Ca şi pînă atunci, el nu are o profesiune anume, dacă facem abstracţie de obligaţiile decurgînd din exploatarea viilor Haret de la Valea Călugărească (a căror...

0

MIHAI HARET. 1910 – 1916

Partea XXI Scrisele de tinereţe ale lui M. Gold trădează o puternică dorinţă de afirmare. Volumul În munţii Sinaei, Rucărului şi Branului, de pildă, semnat în calitate de calitate de geograf alpin*1 şi de membru al Clubului Alpin Francez, era...

0

MIHAI HARET. Debutul publicistic

Partea a XX-a Numele lui Mihai Gold (Haret) apare pentru prima dată în scrisele turistice la finele primului deceniu al secolului, între “turiştii de forţă” conduşi de “profesorul nostru de carpatism”, Nicolae Bogdan*1. După un an, M. Gold publică ghidul...

0

Demisia lui M. Haret din fruntea Turingului (II)

Partea a XIX-a Mircea Ordean este un alpinist și un împătimit al Bucegilor. I-a cunoscut pe toți pionierii cățărării din România, de la Nicolae Baticu și până la Emilian Cristea. Între 1985 și 1992 a scris o carte intitulată „Sus...

0

Demisia lui M. Haret din fruntea Turingului

Partea a XVIII-a Vara anului 1937, gara din Cîmpulung-Moldovenesc. Soseşte, la invitaţia secţiei T.C.R. Bucovina, Mihai Haret, preşedintele central. Este întîmpinat de o mulţime de oameni, în frunte cu primarul dr. Gh. Danileanu. Ovaţii. Răsună “accentele de bun simţ ale muzicii...

0

Activitatea secţiei Bucegilor (II)

Partea a XVII-a În 1930, conducerea T.C.R. aprecia secţia alpină a Bucegilor drept “cea mai bine organizată secţie teceristă”, care, “prin felul ei de a se comporta, prin cinstea ei desăvîrşită […] a cîştigat deplina încredere a prahovenilor doritori de...

0

Spiritul centralei T.C.R. (continuare)

Partea a XVI-a Pentru contrabalansarea criticilor, anuarele Bucegilor publicau extrase favorabile din registrele caselor T.C.R. Căpitanul Chernbach din Braşov de pildă, după ce găsea casa Peştera drept “cea mai frumoasă realizarea mîndriei naţionale”, lansa anatema: “Cel ce pîngăreşte măcar cu...

0

Spiritul Centralei T.C.R. (continuare)

Partea a XV-a În 1925, ziarul “Rampa Sport” s-a făcut oglinda unor nemulţumiri legate de preţurile la Casa Peştera. Acestora, “adunarea [generală a] T.C.R.-ului a hotărît să nu răspundă”*1. O va face, după cîteva luni bune şi zice-se fără autorizaţia...

0

Spiritul Centralei T.C.R.

Mircea Ordean este un alpinist și un împătimit al Bucegilor. I-a cunoscut pe toți pionierii cățărării din România, de la Nicolae Baticu și până la Emilian Cristea. Între 1985 și 1992 a scris o carte intitulată „Sus la munte, la...

0

CASTELUL PELEŞ

continuare din ediția trecută X. Lemnării şi vitraliuri. Lumina electrică Castelul Peleş a fost construit într’o epocă a veacului nostru în care stilul «renaştere» german a fost din nou scos la iveală cu cinste. Acest stil, care era în floare...

0

CASTELUL PELEŞ

continuare din ediția trecută VIII. Sala de muzică. Biblioteca şi cabinetul Regelui. Teatrul. Sala de muzică care e de pe acum istorică prin seratele muzicale şi literare pe care le-a dat Carmen Sylva, are, cu ferestrele ei cu vitraliuri, cu...

0

CASTELUL PELEŞ

continuare din ediția trecută Întocmirea şi stilul parcului Castelul era terminat, dar parcul nu. Toate aleile şi plimbările castelului Peleş au fost făcute pe nişte povârnişuri care aveau o înclinare de 30 de grade şi chiar mai mult; se vede...

0

CASTELUL PELEŞ

continuare din ediția trecută Această dintâi parte a construcţiei, bineînţeles, fu cea mai grea. Chiar oamenii cari se pricepeau în aceste lucruri nu mai credeau că vor izbuti să învingă elementele, pământul şi apa care se împotriveau frânelor. Carmen Sylva,...

0

CASTELUL PELEŞ

continuare din ediția trecută III.Poveştile Peleşului Perechea princiară a venit la Sinaia să petreacă vara, pentru întâia oară, în 1871. Locui în câteva chilii din mănăstirea cea nouă care fură mobilate într’un chip artistic cu covoare şi cu fel de...

0

CASTELUL PELEŞ

continuare din ediția trecută Sinaia e situată în partea cea maî despre apus a văii Prahovii şi locul unde e castelul e neîndoios unul dintre cele mai sălbatic poetice cu vârfurile înalte dimprejurul lui, cu pădurile adânci şi cu torentul...

0

CASTELUL PELEŞ

INTRODUCŢIE Castelul Peleş, castelul regal de la Sinaia, căruia îi consacrăm această descriere, n’a văzut ca altele, trecând pe dinainte’i veacuri întregi; nici una din epocele mari ale artei nu a însemnat pe el, cu niscai clădiri or adaose de...