GRUPUL ŢIŢEICA
Primii ani pe munte (III) O atare atitudine poate părea excesiv de prudentă, dar ea se datora mai multor factori cît se poate de obiectivi. Cel mai important reclama revenirea cu bine de pe munte, de unde necesitatea reducerii...
Category: ISTORIE
GRUPUL ŢIŢEICA! Primii ani pe munte (II)
XXXIX Cînd, după război (1921), au revenit cu familia în Buşteni, Radu Ţiţeica avea 16 ani, iar fratele sau,Şerban, 13. Şi-au reluat atunci, însoţiţi de tatăl lor, hoinărelile prin zona de la poalele Bucegilor. Într-o zi, pe cînd urcaseră încă...
Mihai Haret în scrierile de după 1940 (II)`
XXXVII Mai apoi, V. Borda găsea necesar să amintească (1979) despre existenţa unor contemporani care “vor să lase mărturii – măcar orale – că se exagerează în opera de reconsiderare a lucrării dispărutului. «Bustul» lui Mihai Haret este aşezat pe...
Mihai Haret în scrierile de după 1940 (I)
XXXVI Mihai Haret s-a stins, în urmă unui atac de cord, la 5 aprilie 1940, în vila sa din Sinaia. Este de bănuit că în agravarea bolii care l-a răpus un nefericit rol au jucat excluderea din fruntea Turingului şi...
Două articole din 1939 (II)
XXXV Pomenita “surprindere” nu luase naştere în urmă vreunui drum pînă la Refugiul Coştila (pe care, după cum se va vedea, îl plasează în Buşteni), locul desfăşurării şcolii de alpinism, ci doar din lectura unui articol oferit spre publicare Calendarului...
Două articole din 1939 (I)
XXXIV “Adevăraţii alpinişti, adică aceia care în mod cinstit cuceresc pas cu pas muntele greu şi înalt, trebuie să lupte […] contra acestor tendinţe de acaparare şi autoglorificării. De aceea e bine, de cîte ori posibilităţile se prezintă, să folosim...
Febra finală (1938-1940) (II)
XXXIII Pentru credibilitate, M. Haret îşi împăna aserţiunile cu o sumedenie de date şi fapte. Premiera, de pildă, ar fi avut loc, “fără frînghie”, la 1904, în compania lui N. Bogdan şi a lui N. Soutzo (fireşte, dispăruţi la data...
Febra finală (1938-1940) (I)
XXXII După mai mult de un deceniu Mihai Haret este nevoit să renunţe în toamna anului 1937 menţiunea “preşedinte T.C.R.”, pe care şi-o alătura semnăturii pînă şi în cele mai neînsemnate înscrisuri. În noile condiţii, ştafeta a fost preluată de...
Mihai Haret şi Piatra Craiului *1
PARTEA a XXXI-a Despre Piatra Craiului Mihai Haret scrie încă din prima sa lucrare. A făcut-o de pe poziţia celui care “în lungul interval 1901-1910 am parcurs regiunea descrisă, Sinaia- Rucăr-Zărneşti de nenumărate ori şi în toate sensurile”. Pretenţia că avem...
O nouă etapă a cultului personalităţii
Partea a XXX-a Tradiţia scriselor elogioase avînd ca subiect persoana lui M. Haret capătă în nou suflet o dată cu apariţia Calendarului de Turism*1. Unele materiale de acest gen îl au ca autor pe însuşi redactorul publicaţiei. Astfel, în primul...
Primii ani ai deceniului patru
Partea a XXIX-a Încetarea apariţiei Anuarelor Bucegilor îl lipseşte pe Mihai Haret de tribuna la care se produseseră atît el, cît şi “corul armonios laudativ în cinstea T-C.R.-ului şi îndeosebi a Preşedintelui…*1. Ce-i drept, cînd se ivea ocazia, condeierii devotaţi...
M. Chernbach sau M. Haret?
Partea a XXVIII-a Articolul “În vîrful Coştilei prin abruptul prahovean” se încheia cu promisiunea ca “în Anuarele viitoare să dau şi alte descrieri” – angajament rămas fără urmări doar în aparenţă… S-a considerat pînă azi, inclusiv de către ştiutori recunoscuţi ai...
Prima hartă a abruptului Bucegilor (III)
Partea a XXVII-a Finalmente, pentru frîngerea oricărei rezistenţe, a fost apăsată şi pedala vorbelor mari: “pentru binele şi gloria Turingului sînt sigur că nu mă vei ocărî şi […] mi vei trimite neîntîrziat harta cu adaosele mai sus menţionate. Harta...
Prima hartă a abruptului Bucegilor (I)
Partea a XXV-a Revenim la pasajul din scrisoarea să datată 10 octombrie 1926, unde M. Haret recunoaşte că şi-a permis să adauge “o mulţime de numiri”. Acestea aveau să fie: Valea Zăpezii şi Şiştoaca Dracilor. Fire pe clinul sudic al...
Articolul “În vîrful Coştilelor din abruptul prahovean”
Partea a XXIV-a Am arătat că iniţial, alături de articolul lui Radu Ţiţeica despre Valea Gălbenelelor, M. Haret găsea “posibil să pun şi eu o excursie”, reţinere de care s-a ulterior s-a dispensat complet. Experienţa în domeniu i se limita însă...
Colaborarea cu Radu Ţiţeica din 1926-28
Partea a XXIII-a În 1926, tînărul Radu Ţiţeica a alcătuit un articol despre Valea Gălbenelelor, pe care, dornic să-l publice în Anuarul Bucegilor, l-a expediat spre avizare preşedintelui Turing-Clubului. Tot atunci, l-a informat pe M. Haret că posedă o hartă...
