– un nod în gâtul puterii locale.
XXXV Pomenita “surprindere” nu luase naştere în urmă vreunui drum pînă la Refugiul Coştila (pe care, după cum se va vedea, îl plasează în Buşteni), locul desfăşurării şcolii de alpinism, ci doar din lectura unui articol oferit spre publicare Calendarului...
XXXIV “Adevăraţii alpinişti, adică aceia care în mod cinstit cuceresc pas cu pas muntele greu şi înalt, trebuie să lupte […] contra acestor tendinţe de acaparare şi autoglorificării. De aceea e bine, de cîte ori posibilităţile se prezintă, să folosim...
XXXIII Pentru credibilitate, M. Haret îşi împăna aserţiunile cu o sumedenie de date şi fapte. Premiera, de pildă, ar fi avut loc, “fără frînghie”, la 1904, în compania lui N. Bogdan şi a lui N. Soutzo (fireşte, dispăruţi la data...
XXXII După mai mult de un deceniu Mihai Haret este nevoit să renunţe în toamna anului 1937 menţiunea “preşedinte T.C.R.”, pe care şi-o alătura semnăturii pînă şi în cele mai neînsemnate înscrisuri. În noile condiţii, ştafeta a fost preluată de...
PARTEA a XXXI-a Despre Piatra Craiului Mihai Haret scrie încă din prima sa lucrare. A făcut-o de pe poziţia celui care “în lungul interval 1901-1910 am parcurs regiunea descrisă, Sinaia- Rucăr-Zărneşti de nenumărate ori şi în toate sensurile”. Pretenţia că avem...
Partea a XXX-a Tradiţia scriselor elogioase avînd ca subiect persoana lui M. Haret capătă în nou suflet o dată cu apariţia Calendarului de Turism*1. Unele materiale de acest gen îl au ca autor pe însuşi redactorul publicaţiei. Astfel, în primul...
Partea a XXIX-a Încetarea apariţiei Anuarelor Bucegilor îl lipseşte pe Mihai Haret de tribuna la care se produseseră atît el, cît şi “corul armonios laudativ în cinstea T-C.R.-ului şi îndeosebi a Preşedintelui…*1. Ce-i drept, cînd se ivea ocazia, condeierii devotaţi...
Partea a XXVIII-a Articolul “În vîrful Coştilei prin abruptul prahovean” se încheia cu promisiunea ca “în Anuarele viitoare să dau şi alte descrieri” – angajament rămas fără urmări doar în aparenţă… S-a considerat pînă azi, inclusiv de către ştiutori recunoscuţi ai...
Partea a XXVII-a Finalmente, pentru frîngerea oricărei rezistenţe, a fost apăsată şi pedala vorbelor mari: “pentru binele şi gloria Turingului sînt sigur că nu mă vei ocărî şi […] mi vei trimite neîntîrziat harta cu adaosele mai sus menţionate. Harta...
Partea a XXV-a Revenim la pasajul din scrisoarea să datată 10 octombrie 1926, unde M. Haret recunoaşte că şi-a permis să adauge “o mulţime de numiri”. Acestea aveau să fie: Valea Zăpezii şi Şiştoaca Dracilor. Fire pe clinul sudic al...
Partea a XXIV-a Am arătat că iniţial, alături de articolul lui Radu Ţiţeica despre Valea Gălbenelelor, M. Haret găsea “posibil să pun şi eu o excursie”, reţinere de care s-a ulterior s-a dispensat complet. Experienţa în domeniu i se limita însă...
Partea a XXIII-a În 1926, tînărul Radu Ţiţeica a alcătuit un articol despre Valea Gălbenelelor, pe care, dornic să-l publice în Anuarul Bucegilor, l-a expediat spre avizare preşedintelui Turing-Clubului. Tot atunci, l-a informat pe M. Haret că posedă o hartă...
Partea XXII După 1918, cele legate de turism reprezintă principala preocupare a lui Mihai Haret. Ca şi pînă atunci, el nu are o profesiune anume, dacă facem abstracţie de obligaţiile decurgînd din exploatarea viilor Haret de la Valea Călugărească (a căror...
Partea XXI Scrisele de tinereţe ale lui M. Gold trădează o puternică dorinţă de afirmare. Volumul În munţii Sinaei, Rucărului şi Branului, de pildă, semnat în calitate de calitate de geograf alpin*1 şi de membru al Clubului Alpin Francez, era...
Partea a XX-a Numele lui Mihai Gold (Haret) apare pentru prima dată în scrisele turistice la finele primului deceniu al secolului, între “turiştii de forţă” conduşi de “profesorul nostru de carpatism”, Nicolae Bogdan*1. După un an, M. Gold publică ghidul...
Partea a XIX-a Mircea Ordean este un alpinist și un împătimit al Bucegilor. I-a cunoscut pe toți pionierii cățărării din România, de la Nicolae Baticu și până la Emilian Cristea. Între 1985 și 1992 a scris o carte intitulată „Sus...
